Qui habet aures audiendi, audiat

 A sosit momentul în care solicitantul unui post de somelier, şef de restaurant sau director de club să fie întrebat dacă măcar a auzit de nume ca Stoian, Cotea, Popa, Macici, Pomohaci, Nămolăşanu, Niculescu. Dacă nu, afacerea dumneavoastră ar putea fi serios afectată în viitor. Cine are urechi de auzit, să audă.
                                                                                                                                                 Cătălin Păduraru

 Mărturisesc că am decis să vă deschid apetitul către literatura de specialitate, plecând de la declaraţia onestă şi caldă a profesorului Stoian, din prefaţa lucrării… „pe înţelesul tuturor“ pe care a lansat-o recent pe piaţă.
 

De multe ori m-am arătat nemulţumit că bibliografia cu aplicaţie (în limba română) este destul de săracă. Ba, chiar cu greu m-am abţinut să nu critic unele cărţi care au apărut, în care, cu dificultate, am putut desluşi idei originale, dedicate pieţei româneşti sau care abundau de „acoperite“ interese comerciale. Nici cele care sacrificau „procesul“ în favoarea „succesului“ nu le consideram binevenite. Odată descoperită înţelegerea unui mare nume în oenologie, vis a vis de orice încercare, a trebuit să recunosc că sunt impulsiv nejustificat. Prin comparaţie cu atitudinea domnului profesor, comportamentul meu trebuie supus unei penitenţe. Drept pentru care îmi permit să vă prezint câteva lucrări care, odată însuşite de către personalul dumneavoastră, vor da un plus de profesionalism şi eleganţă obiectivului pe care îl aveţi în grijă.

 Se pot lua în calcul şi lucrările care prin extensie folosesc vinul, aşa cum ar fi cele care prezintă reţete de bucătărie sau trasee turistice.

 Pentru început aş dori să vă semnalez existenţa unor reviste lunare gen Wine&Spirits sau Wine Spectator care aduc în prim plan tendinţele şi noutăţile din domeniu.

 În plan local tot cu periodicitate apar câteva reviste, printre care cea a „podgorenilor“. Deşi cu un profil grafic modest (chiar cu „împrumuturi“ de imagini), această iniţiativă trebuie încurajată şi popularizată. Regăsiţi în paginile publicaţiei semnături autorizate din lumea vinului. Anual apare şi un almanah care foloseşte surse multiple, inclusiv revista noastră. Într-o ordine firească de construire intelectuală a profesionistului putem pune la temelie Mica Enciclopedie de viticultură, Podgoriile şi Vinurile României, la care sigur putem alipi Atlasul Mondial al Vinului sau The Oxford Companion of Wine. Toate acestea pot fi consultate ori de câte ori există vreo nedumerire asupra provenienţei unui soi sau asupra arealului viticol în care aceasta se dezvoltă. Mult mai prietenoase şi cu aplicabilitate imediată sunt „Degustarea vinurilor“, „Sommelierul profesia viitorului“ şi evident „Marea Carte a degustării vinurilor“. Aici sunt prezente pe larg tehnici de evaluare a vinului prin elementele de comunicare ale vinului-culoare, miros, buchet, gust, metode de înţelegere ale mesajelor transmise de vin precum şi traducerea acestora către clienţi.

 Abordarea termenilor specifici în urma unor explicaţii coerente umanizează un anumit tehnicism, îi ordonează şi prin acesta îi simplifică transformându-i într-o unealtă suplimentară de care profesionistul se poate servi.

 Nu lipsite de interes sunt şi cărţile care prin anecdotic fac lectura plăcută, plină de farmec, însuşiri ce trebuiesc găsite şi la persoana care recomandă un vin.

 Menţionăm apariţia la Humanitas a „Epigramelor…“ lui Păstorel, unde referirile bahice sunt omniprezente.

 Tot cu o sevă aparte, stârnitoare de bucurii culinare şi regăsiri de identitate, se insinuează în galeria clasicilor Radu Anton Roman cu a sa „Bucate, Vinuri şi obiceiuri româneşti“. Cu o inegalabilă energie restituie românilor vinuri uitate, fixându-le într-un sistem axiologic universal.
Numai şi aceste câteva titluri pot fi începutul unui drum pentru orice exeget al vinului, pentru că fiecare din aceste cărţi oferă harta lecturilor autorului care poate fi copiată şi folosită fără supărare.
De asemenea, de vreme ce intraţi în posesia acestor valori (creşterea va fi exponenţială dacă urmăriţi să achiziţionaţi şi titlurile listate de bibliografie) evitaţi să păstraţi această comoară considerând că, prin retragerea informaţiei, vă puteţi plasa în avantaj. Sunt sigur că doar învăţarea unui limbaj unic poate duce o prosperitate generală pentru afacerile care sunt legate de vin.

 Excursie degustare vinuri, Blaj, 2 zile
 De-a lungul anilor am avut şansa să pot vizita aproape toate cramele sănătoase din ţară. Am descoperit vinuri care te emoţionează, vinuri cărora le poţi deveni fidel pentru o viaţă, vinuri pe care noi le numim „eveniment“.

 Aşa cum a vizita New York-ul, de unul singur, devine o experienţă neîntreagă – pentru că nu ai cu cine împărtăşi puternicele impulsuri create de acest univers neobişnuit –, la fel şi lipsa turiştilor în crame creează o stare de neîmplinire. Ocolind pentru moment rezultatele economice directe, prezenţa publicului la premiera unor vinuri ar obliga producătorul la a salva gustul iniţial şi în varianta comercială, de tiraj.

 Suplimentar – ar apărea şi un acord fin dat de reacţia interpretată a grupurilor de „degustători“. Un reglaj bilateral în care influenţele ar fi reciproce. Aştept ziua în care, aflându-mă într-o agenţie de turism, să trebuiască să-mi fac loc printre turiştii străini, pentru a citi următorul titlu:

Ziua I
08.30  Plecare
          Preluare materiale informative în engleză, germană, franceză 
          Pe parcurs se vor difuza pe reţeaua video a autocarului,
          filme documentare Clark Oz
10.00  Oprire, gustare pe Valea Oltului
11.30  Cazare. Agropensiuni blăjene afiliate programului
12.30  Vizitarea Staţiunii de Cercetare
          Degustare
          Se vor distribui  buletine de vot
14.00  Prânz
          Belvedere
          Câmpia Libertăţii. Vinul însoţitor este cel care a obţinut punctajul maxim prin vot.
După masă 
          Odihnă sau, opţional, călărie, călătorii cu şareta în
          împrejurimi şi la târgul de obiecte ţărăneşti
Seara
          Masa în aer liber, foc de tabără
          Spectacol folcloric (fetele de la Căpâlna)
Ziua II 
09.30  Mic dejun
          Pescuit la păstrăvărie sau lansări cu parapanta
13.00  Prânz cu păstrăv preparat tradiţional – vinuri adecvate
          După masă – vizitarea hrubelor de vinotecă
          Achiziţii vinuri şi comenzi la casa de expediţii
17.00  Plecare
          Oprire Valea Prahovei
21.00  Bucureşti

 Exemplul de mai sus poate fi evident modificat ca locaţie iar ingeniozitatea operatorului turistic ar găsi, cu siguranţă, formule mai atractive. Problema este că singurele elemente reale din rândurile de mai sus sunt locurile foarte frumoase, oamenii foarte primitori şi vinurile cu adevărat bune.

 În rest, nu răspund la apel autostrăzile de-a lungul şi de-a latul ţării (pentru a ne încadra în limite rezonabile de timp), pensiunile sunt puţine şi timide, cât despre elementele de entertainment (pescuit, călărie, parapantă, târguri, spectacole), le lăsăm pe seama vecinilor. Din toate acestea, prea puţine putem imputa vinarilor. Sunt alţi oameni care ar trebui să se ocupe în mod serios de rezolvarea unor probleme. Unii dintre ei sunt plătiţi de către noi toţi.

 Dacă exagerez, sunt de acord să achit de două ori preţul unei astfel de excursii.

 Aştept.

Catering expert//27-04-2001

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru