Noutăţi de bun augur

Bugetele serioase pentru publicitate au apărut pentru prima dată, anul acesta. Nefericitul sincron cu volumul mediocru al vânzărilor este rodul inerţiei anilor trecuţi şi acest apetit scăzut pentru vin nu are nici o legătură cu investiţiile făcute în reclamă. Banii pentru advertising vin în premieră – şi destul de târziu – iar efectul acestei acţiuni se va vedea în viitor.
                                                                                                                        Cătălin Păduraru, Prier Vinexpert

 Deşi greutăţile n-au dispărut, o rază de lumină mângâie universul vitivinicol. Semnele bune sunt multe şi merită menţionate în diversitatea lor. Până şi încheierea privatizării pentru marii producători sparge definitiv dualismul unei relaţii anacronice pentru economia de piaţă. Toate aceste schimbări pot şi trebuie să-i intereseze pe cei care vor să-şi dezvolte sectorul sau afacerea, cu tangenţă la vinuri.
 

Întrucâtva curios, arhitecţii au intuit din vreme noile cerinţe.

 Un sector mai îndepărtat de vin decât multe altele, dar care-şi dovedeşte clasa prin buna fundamentare intelectuală: din ce în ce mai multe case nou proiectate conţin spaţiul vital al recreerii şi hobby-ului personificat prin cramă. Finisaje moderne şi de bun gust se regăsesc în economia locuinţei şi la locul destinat colecţiei de vinuri. Lăudabila anticipare pare aproape violentă în raport cu reacţiile slabe ale furnizorilor de vinuri care, neatenţi (firme de catering, delivery), formulează încă oferte serbede.

 Tot de mai departe (perspectiva aceasta derivă din lipsa de implicare de până acum), transmit semnale pozitive şi organismele guvernamentale.

 Prin pârghiile care, firesc, îi stau la îndemână – mass-media –  au fost combătute falsurile, vinurile maltratate prin îmbutelierea în materiale incompatibile cu nobleţea acestora.
Nobleţe de cele mai multe ori doar declarată, căci înşelătoria a sugrumat sistematic vinurile valoroase. Dacă acestor preocupări incipiente ale statului li s-ar adăuga şi câteva corecţii de ordin legislativ (vezi timbre sau suprataxe de publicitate), am putea spune că administraţia chiar ia lucrurile în serios.

 În curtea proprietarilor cuvântul de ordine este efort. Dar acest efort a reuşit să dovedească faptul că producătorii ştiu, sau că măcar învaţă şi ce au de făcut în raporturile lor cu piaţa. Producătorii adevăraţi de vin adevărat.

 Fără bâiguieli, cea mai bine condusă campanie a sezonului a aparţinut Jidvei-ului.

 Echilibrată, cu mesaje clare, a reuşit printre altele să clasicizeze şi noua etichetă, să-i fidelizeze consumatorii, şi să câştige alţii noi. Expoziţii, standuri, panouri, reviste life-style, televiziune, agenţie de publicitate.

 Vincon – puternic – câteodată se vede mai mult decât produsele. Dată fiind susţinerea pe cont propriu a evenimentelor speciale, a apariţiilor în presă (inclusiv televiziune) şi a panourilor de stradă, acţiunile sale pot fi considerate un succes pentru care retailerii pot fi satisfăcuţi.
Radiofonic, am avut o vară cu sărbătoarea de la Cotnari.

 Programul a avut un caracter bivalent: de reaşezare a numelui podgoriei, dar şi a popularizării vinurilor cotnărene (cele mai renumite fiind Grasa, Tămâioasa şi Frâncuşa).

 La final de vară a punctat decisiv Murfatlarul (Vie-Vin), printr-un merchandising simplu şi eficient şi prin apariţii la televiziune, lăsând o impresie plăcută pentru gama Sec.
 Pe litoral, seri dedicate degustărilor (cu înregistrări pentru emisiuni culinare televizate), sampling-uri, tricouri: Cramele Prahova (Halewood), şi în plus, cele mai rafinate presentere realizate excelent din doage prelucrate.

 După ani întregi de susţinere a marilor petreceri, cei de la firma Serve „îndrăznesc“ anul acesta suprapunerea – în revistele de top – a două siluete tentante: una dintre acestea poate fi cumpărată (renumitul Vinul Cavalerului) şi cealaltă trebuie cucerită (de către cavaler).
Pentru Rezerve XX, Vinia face direct-mailing, BTL: charity, degustări, petreceri în lumea liderilor de opinie sau concursuri de gastronomie.

 Vinarte se alătură sommeleriei româneşti şi susţine dezvoltarea acesteia.

 O publicaţie locală, precum şi o „Frăţie a vinului“, îşi au destinele gestionate de Veritas Panciu.

 Poate că multe dintre aceste eforturi (revin la acest cuvânt), n-au putut fi observate, dar trendul este ascendent.

 Creşterea consumului va constitui sursa şi pentru următoarele bugete care sperăm, vor fi consistente.

 Abia atunci vom vorbi de binele tuturor. Al producătorilor, al comercianţilor, al consumatorilor.

 Şi abia atunci ar fi de neînţeles absenţa unui festival major care ar putea dovedi că românul e frate cu cine vreţi, dar vinului poate să-i spună: tată!

 Regiune viticolă – larg teritoriu cultivat cu viţă de vie, cu condiţii de climă şi de relief asemănătoare şi cu direcţii de producţie şi sortimente apropiate;

 Podgorie – unitate teritorială naturală şi tradiţională, caracterizată prin condiţii specifice de climă, sol şi relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite, care conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri asemănătoare;
 

Centru viticol – teritoriu care cuprinde plantaţiile cu viţă de vie din una sau mai multe localităţi, parte integrantă sau nu dintr-o podgorie, care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol şi sortiment. Cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria;
 

Plai viticol – este un teritoriu restrâns din cadrul unui centru viticol, care cuprinde plantaţiile de vii situate pe aceeaşi formă de relief;

 Struguri – fructele viţei de vie, folosite în vinificare, maturate sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obişnuite, care intră spontan în fermentaţie alcoolică;

 Must – produsul lichid obţinut prin scurgere liberă sau prin procedee fizice, din struguri. Se admite ca mustul să aibă un conţinut de alcool de cel mult 1% în volume;

 Vin – este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică a vinului nu poate fi mai mică de 8% în volume;

 Vin spumant – este un produs cu conţinut în bioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obţinut prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeţi, care dezvoltă în sticle, la îmbuteliere, o presiune de minim 3,5 bari, la o temperatură de 20 de grade Celsius;

 Vin spumos – este un produs cu conţinut de oxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat, o presiune de minim 2,5 bari la temperatura de 20 de grade Celsius;

 Vin aromatizat – este produsul obţinut din vin sau din must proaspăt, cu adaos de must concentrat, substanţe aromatizate extrase din plante admise de legislaţia sanitară, distilat de vin, alcool alimentar, zahăr, precum şi alte vinuri speciale;

 Vin licoros – poate fi obţinut din must sau din vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat obţinut din vin, alcool de origine viticolă, mistel, folosite separat sau în amestec;

 Vinars – este băutura alcoolică obţinută prin învechirea distilatului de vin, în contact cu lemnul de stejar, în producerea căreia s-au folosit tratamente autorizate, care a fost adusă la tăria de 36% în volume;
 

Oţet din vin – este produsul obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minim 70% în volume;

 Drojdie de vin – este depozitul format în recipienţi, în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului şi a aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor;

 Tărie alcoolică – se măsoară în volume şi reprezintă numărul acestora în alcool pur, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 grade Celsius.

Catering expert//12-08-2001

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru