Divin

Sentimente amestecate mă stăpânesc atunci când vorbesc despre Republica Moldova. De tristeţe, dar şi de bucurie. De invidie, dar şi de compasiune. De jenă, dar şi de mândrie.
Chiar dacă oficial nu se poate recunoaşte, starea actuală din Basarabia este un infarct dus pe picioare de către România. Zone însemnate ale inimii ţării se vor necroza şi va fi nevoie de nu ştiu câte by-pass-uri, în viitor, pentru a restabili fluxul normal de sânge. Şi cu ce costuri…

 Ei bine, să fim relaxaţi. Dincolo de disputele lingvistice, limbajul vinului a devenit, în mod cert, unul universal. Moldovenii, căci despre ei şi băuturile lor este vorba aici, şi-au construit cu migală deschiderea către pieţele tradiţionale de brandy şi coniac din Rusia, Asia, Israel sau ţările nordice.

 Divin-ul este practic o clasificare nouă, originală. Dacă ştergem o vocală: divin (paradisiac) = di vin (de vin), sau altfel spus „de vin“ devine „divin“.

 Moldovenii, fără complexe, au intrat în concurenţă cu toată lumea, chiar şi cu Cognac şi Armagnac. Cum? În primul rând printr-o nuanţare inspirată a denumirilor şi formelor de prezentare, produsele populare (de masă) având etichete mai încărcate, cele pentru cunoscători fiind simpleţi sobre.

 La Cricova
 Vinotecă extraordinară, tezaurizată în imense spaţii subterane.
 

Combinatul de şampanie şi vinuri „Cricova“ este cea mai veche întreprindere, întemeitoare a producerii vinurilor de masă de marcă. Adânc sub pământ se întind labirinturi unde temperatura constantă variază între 12 şi 14°C, cu o umiditate de 97-98%. Întâmplător, am intrat în posesia unui fluturaş care anunţa apariţia unei noi game: Oraşul subteran.

 Interesant, zic, iată o campanie de imagine care debutează înaintea apariţiei fizice a produsului. Un eveniment pentru lumea vinului. Amalgam de ştiinţă ruso-franco-română. Ştiinţa trecerii din institutul de cercetare, cu şarm, către piaţă. Prezentări care apelează la cultura estică dar şi la accentele occidentale (pentru produse de lux, segmentul etilist), cultura rusă suprapunându-se elegant peste valorile universale.

 Oraş al vinului, în subteran. Vă puteţi convinge de acest lucru călătorind pe străzile ce au denumiri de vinuri – Cabernet, Fetească, Pinot. În liniştea subterană a beciurilor Cricova, până la 30 de milioane de litri de vin capătă şi îşi păstrează calităţi preţioase, caracteristici unicat. Spumantul de Cricova (din struguri de Pinot si Chardonnay), spre exemplu, care domină în continuare spaţiul fostelor republici sovietice, este produs după metoda franceză clasică de fermentaţie, în sticle cu expunere de până la 3 ani.

 Nume care poate stârni zâmbete, cel mult până la degustare. Cuceritoare prin naturaleţe, cuminţi, bogate în arome. Barza Neagră, Barza Albă, evocând parcă opera cinematografică „Pisica albă, pisica neagră“ a lui Emir Kusturica. Seamănă cu „păsărica“ de la noi, disputată de numeroşi producători. Spre deosebire însă de creaţia futuristă a celor de la Henri Selection, barza cu pricina are o poveste.

 Se spune că această pasăre a salvat moldovenii asediaţi de către turci în Cetatea Horodiştei, aducându-le struguri pentru a-şi potoli setea şi foamea.
 
 La Hânceşti
 Dacă o dată, într-o căutare a băuturilor domneşti, veţi merge spre apus, la numai 36 km de Chişinău veţi întâlni podgoriile „Vitis Hânceşti“ (care au aparţinut boierului Manuc Bei din Hânceşti). Podgorie de înalt prestigiu a Moldovei, este benificiara unui climat generos, ce oferă vinuri naturale remarcabile, arome florale neîntrecute, catifelate şi un spectru coloristic bogat, de la verde gălbui spre galben chihlimbariu pentru vinurile albe, şi roşu granat cu reflexe rubinii pentru cele roşii.

 Tehnologia aplicată fiecărui soi, începând cu vinificaţia primară, continuând cu dirijarea fermentaţiei în limitele optime şi cu lucrările de limpezire şi stabilizare, ce desăvârşesc procesul de maturare, precum şi înnobilarea vinurilor prin maturare pe talaj de stejar, formează un tot unitar, definind noţiunea de „vin de Hânceşti“, ale cărui calităţi sunt de necontestat (încercaţi Victoria, Aligote, Pinot Noir şi mai vorbim).

 Acestea fiind scrise, mă mulţumesc să transmit amara constatare de final: asistăm, din nefericire, la un mult-prea-firav schimb, încropit de-o parte şi de cealaltă a râului-graniţă, între două sectoare cu potenţial, tradiţie şi pricepere în cultura vinului.

 În Republica Moldova, conform standardului de stat SM 118 „Vinuri din struguri. Marcare“, sunt folosite mai multe marcări speciale pentru vinuri. Aşa că, dacă veţi vedea notat pe sticlă „Traian“ sau „Luceafăr“, veţi putea să recunoaşteţi tipul produsului şi calitatea acestuia.

 Clasificarea vin–urilor este următoarea: 
vinuri de consum curent – vinuri ordinare, care au la realizare vârsta de cel mult un an de la recoltarea şi prelucrarea strugurilor;
vinuri de calitate superioară – vinuri de calitate superioară învechite, care prevăd maturarea lor timp de 1-4 ani, în butoaie din lemn de stejar sau în cisterne (Riesling şi Sauvignon au o durată de maturare de 2 ani, Cabernet şi Roşu de Purcari 3 ani, foste aşa-zise „vinuri de marcă“ sau „marocnie“);
vinuri de colecţie – după maturarea în butoaie urmează învechirea în stare îmbuteliată, timp de cel puţin 2 ani, în depozite speciale denumite colecţii sau enacoteci (durata de învechire diferă în funcţie de tipul vinului).

 După culoare, vinurile moldoveneşti sunt clasificate astfel:
vinuri albe (cu iluminare de culoare aurie, slab-verzuie-aurie, pai-aurie, verzui-pai, deschis-pai);
vinuri roşii (cu iluminare de culoare intensă, roşie-întunecată, roşie-ruginie, violetă-rubinie sau de granat);
vinuri roze (cu iluminare de culoare roză).

 După conţinutul de soi, ele sunt:
de soi (produse din anumite soiuri de struguri: Fetească, Riesling, Sauvignon);
cupajate (produse din mai multe soiuri de struguri, în proporţii anumite: Negru de Purcari din Cabernet-Sauvignon, Saperavi şi Rara Neagră);
-sepajate (realizate prin amestecarea în proporţii anumite a strugurilor, până la prelucrare).

 Vinurile speciale din Republica Moldova au denumiri pe cât de pitoreşti, pe atât de interesante: Mireasma Codrului (vin aromatizat, alături de Buket Moldavii); Nectar (vin de desert alb, alături de Muscat, Margaritar sau Grăţieşti); Pastoral (vin de desert roşu şi vinuri roze, alături de Cagor, Ciumai sau Roşu de Desert; Ialoveni (heres); Luceafăr (vinuri prelucrate la temperaturi înalte şi dozate cu oxigen, alături de Madera sau Orhei); Cărpineni (vinuri caramelizate, cu conţinut înalt de zahăr, alături de  Marsala); Prometeu (vin tare, alături de Portwein sau Lidia).

Catering expert//16-04-2002

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru