Xeres, Porto, Malaga, Madeira. III Fisa Porto si Madeira

Nu stiu astazi bautori exclusiv de Porto sau de Madeira. Oferta pentru aceste vinuri portugheze – la noi in tara este ca si inexistenta. Excceptie mai fac cateva sortimente de Porto. Probabil nici in viitorul apropiat lucrurile nu se vor schimba. Si asta pentru ca, printre altele, nici cererea nu este foarte mare intrucat aceste vinuri n-au facut parte din consumul romanilor. Si totusi – afirmam pe buna dreptate – ca facem parte din familia europeana. As zice ca este timpul sa ne cunoastem rudele, fie ele si mai indepartate.

Asemanarea dintre romani si portughezi are darul sa ne scape de posibile complexe (in ceea ce priveste vinul si consumul acestuia) si sa ni-i faca pe lusitani mai simpatici. Portugalia are o carte de vizita imprevizibila si non-conformista. Pana nu demult, tara consuma vinurile proprii , drept pentru care nu ramaneau suficiente motive ca vinificatorii sa se incline in fata tendintelor pietei internationale. O astfel de situatie, imi pare destul de familiara… Ba, mai mult, exact ca in Romania si in Portugalia se gaseste o varietate de soiuri vechi, dar a caror nume, nu s-au facut auzite in afara tarii. Exista totusi, o deosebire majora intre cele doua popoare. Acolo unde exista conditii bune de plantare a vitei de vie vom gasi vie. Si la noi si la ei. Acolo unde conditiile sunt aspre, vitrege, singurii care au marcat sunt doar ei. Deserticile regiuni, imblanzite cu vie obliga portughezul la o dragoste fara conditii pentru vinul produs de el. Dragostea naste respect. Orice lucru realizat in lumea asta pe care omul il respecta din momentul plamadirii, devine - daca nu neaparat placut de toti - in mod sigur, celebru.

Revin la diferente. La noi natura a fost cu mult mai generoasa, neobligandu-ne sa plantam vie in piatra seaca. Iar respectul pentru vin ni-l regasim cu greu.

Teoretic, Madeira nu se preteaza la productia de vin. Aceasta insula cu o umiditate ridicata si subtropicala, aflata la 700 Km de coasta Marocului, pare ca sfideaza climatul viticol. Cu ierni lungi si veri toride, Madeira se situeaza in afara latitudinilor normale pentru producerea vinurilor deosebite, delicate si de soi. Si totusi, Madeira face dovada de o tipicitate de necontestat, iar un pahar de malvasia adevarat nu e lipsit nici de delicatete, nici de rafinament.

Odata cu numeroasele inventii, “madeira” s-a nascut aproape dintr-o intamplare. Insula este un centru important de revigorare pentru navele in drum catre Africa si Orient. Vinul se regasea printre multe produse aflate la bordul acestor vase. Era adesea amestecat cu o cantitate consistenta de tarie (tuica), distilata, fara indoiala, cu ajutorul trestiei de zahar locala, pentru a-l ajuta sa dureze in timp. Tangajul si ruliul pare sa fi priit vinului, si s-a ajuns la concluzia ca acesta era mai bun odata ajuns la destinatie. Gustul lui a sedus nu numai pe curiosi, starnind pasiuni tuturor pentru acest vinho da roda, adica vinul care facea un ocol si care traversa ecuatorul.

Evident, astazi, tehnici moderne inlocuiesc « voiajul » pe mare. Atunci cand doriti sa va alegeti un vin de Madeira, pa langa anii de invechire, va puteti ghida si dupa mentionarile : seco (sec), meio seco (demisec), meio doce (demidulce), si doce (licoros). Desi, in aparenta, uzul pentru gatit pare degradant pentru personalitatea acestor vinuri, trebuie sa stiti ca marii chef-i ai Frantei innobileaza cele mai pretentioase feluri de mancare.

Porto este, cunoscut in mare masura ca un vin rosu, chiar daca se face si vin alb de Porto. Ambele varietati sunt facute prin adaugare de brandy, care opreste fermentatia inainte de incheierea acestui process, producand un vin mai mult sau mai putin dulce. Culegerea strugurilor in Douro incepe pe la mijlocul lunii septembrie si dureaza aproximativ o luna. La un anumit moment important  din timpul procesului de vinificatie (moment determinat sub stricta supraveghere a achizitorului), se va adauga un distilat limpede si fara culoare numit aguardente, in proportie de 100 l brandy la 450 l vin. In acest moment putem vorbi despre vinul de Porto. Desi astazi exista cultivatori care invechesc vinul de Porto pe proprietatea lor, majoritatea cantitatilor se duc in josul raului in timpul primaverii, dupa cules in orasul Vila Nova de Gaia la gura raului Douro (de partea cealalta a orasului Porto), unde fiecare comerciant isi are « casa » - centrul  unde vinul este invechit si maturat. Acesat traditie a transportului, unica in lumea vinului, a aparut deoarece aerul mai umed din Vila Nova a fost considerat mai bun pentru a matura vinul in butoaie de lemn ; si oricum, vinul urmeaza sa plece de aici pe ape.

Porto este maturat in butoaie de lemn pe diverse perioade, in functie de stilul care se vrea a se obtine. Aceste butoaie, numite pipas contin 630 l. In timp ce vinurile cele mai putin costisitoare cu tente de rubiniu si maro se pot inca exporta en-gros, toate celelalte tipuri de porto sunt imbuteliate in Portugalia (acest lucru fiind indicat de un sigiliu din hartie lipit pe dop sau in jurul capisonului sticlei).Cel mai des veti intalni inscriptionarea de ruby sau tawny si indicarea numarului de ani de invechire.

As dori sa inchei acest ciclu de prezentari cu cateva precizari. Istoria formidabila  a vinurilor din Spania siPortugalia se afla sub amprenta negociantilor englezi. Cu alte cuvinte notorietatea pentru Jerez, Porto, Malaga, Madeira au consolidat-o cei aflati in priza directa cu piata mondiala. In acest context merita urmarita evolutia de la noi a strainilor care au investit in via autohtona. Sper ca vinuri romanesti foarte bune, purtand sigiliul Carl Reh Kendermann, Halewood, Guy de Pois, etc, vor face voga in lume, oferindu-ne suficiente motive de mandrie si de extaz gustativ. Alaturi de producatorii autohtoni, investitorii veniti de peste hotare vor gasi calea pentru un rang egal cu toti membrii familiei europene. Este foarte important insa, ca noi sa fim primii care apreciaza aceste eforturi, iar pentru asta trebuie sa devenim « cunoscatori ».

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru