Busuioaca de Bohotin

Acest vin a avut dintotdeauna foarte mulţi prieteni.

Popularitatea l-a făcut atât de dorit încât, astăzi, se află printre victimele propriului succes.

Multiplicat la nesfârşit, contrafăcut brutal, „lungit” ştiinţific, vinul de Bohotin, cel real, abia dacă mai este cunoscut şi a devenit subiect de legendă.

Busuioaca de Bohotin îşi are căminul la … Bohotin, între judeţul Iaşi şi Huşi, judeţul Vaslui.

De fapt cele două entităţi teritorial administrative sunt singurele care, măcar din punct de vedere lingvistic pot uza de formularea „… de Bohotin”.

Altfel, cel puţin in logica primară, Busuioaca de Bohotin de „Zmeureni” – să zicem, devine o indicaţie derutantă. Este adevărat legea o permite. Pe noi ne interesează insă, ce este specific acestui vin, cum să recunoaştem valoarea şi cum să ne ferim de replicile comerciale meschine.

Considerat a fi un soi vechi pe teritoriul României, Busuioaca se pare că îşi are originea din sudul Europei sau în Cipru.

Departe de culoarea mistificatoare Roz-bombon, nuanţele sale sunt mai degrabă către un orange-cărămiziu, sau culoarea foii de ceapă în care rozul apare doar ca inflexiune discretă.

Fiind cultivat pe areale restrânse, numărul buteliilor rezultate nu poate fi foarte mare, aşa că fiţi atenţi atunci când achiziţionaţi o Busuioacă.

Deşi este fascinant si tânăr pentru puterea sa de a păstra aroma strugurilor copţi, acest vin „eveniment” (Valeriu Cotea) s-a impus în galeria vinurilor mari ce au format obiceiul de a fi băute învechite

Din păcate, neştiinţa şi confuzia consumatorilor, au lăsat câmp liber celor care vizează doar câştigul imediat şi ilicit.

Astfel în anii din urmă, ,,şarje’’ de făcături umpleau rafturile magazinelor. Culmea şi pe cele ale magazinelor de clasă.

Criteriul unic de selecţie devenise preţul mic şi eticheta cât mai înzorzonată cu simboluri presupus arhaice.

Fără sa ne dam seama, comportamentul de consum s-a modificat.

De la vinul licoros, corpolent, elegant, zămislit pentru deserturi rafinate s-a ajuns la consumul ,,de voie’’ al braseriilor insalubre de prin spatele blocurilor. Credibilitatea, rasa unui vin devin oricum in aceste condiţii desuete pentru ca singurele cerinţe impuse de către băutorii ce populează astfel de locuri sunt alcoolul si putina dulceaţă. Ceea ce falsurile in circulaţie puteau sa ofere.

Astăzi, avem ceva mai mult noroc. Doua evenimente majore au dus la ,,decantarea’’ ofertei de pe piaţă. Concurenţa generata de privatizarea podgoriilor şi Legea Viei şi Vinului.

Impostorii s-au rarefiat, iar magazinele cu pretenţii îşi completează echipa de aprovizionare cu oameni care încep să descifreze tainele vinului.

Totuşi pentru a fi feriţi de confuzii şi pentru a fi siguri că intraţi în posesia unei Busuioace autentice, reţineţi că principalii producători ai renumitului vin pot fin din Iaşi, Vaslui - Huşi, Pietroasa şi Valea Călugărească.

Cu toate că, pentru ultimele două numite apare o contradicţie de localizare, s-a acceptat că datorită istoricului în exploatare şi dezvoltare al soiului se poate păstra această formulare.

Totodată, vinificatorii din aceste podgorii cunosc foarte bine procesul tehnologic de corecţie şi înnobilare prin adaosul de must concentrat.

Nu înseamnă că orice apariţie a unei Busuioace de Bohotin a respectivilor vinificatori este un succes.

Rămâne ca Dvs. să vă creionaţi o scară de valori pe care să vă aşezaţi preferinţele.

Vă recomand să luaţi ca etalon, ca punct fix de orientare pentru vinurile din producţii recente, anii de dinainte de 89, Busuioaca de vinotecă.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru