Publicitatea la vin

Pe ecranul televizorului nu vedem în ultima vreme decât Murfatlarul care face eforturi susţinute în câmpul promovării.

Au mai apărut pe sticlă Cramele Prahova, Jidvei, Pietroasa şi Vincon.

Dacă la început reclamele erau stângace şi chiar enervante, majoritatea lor nereuşind să trezească nici admiraţie, nici impulsuri pavloviene şi nici dorinţa de cumpărare, lucrurile s-au mai limpezit în prezent.

Şi cum „tot la calul care trage, baţi mai mult”, am să desfac clipul „SEC”-ului de Murfatlar.

 Vinurile din această gamă au avut, de la bun început, rolul de a atrage atenţia că oferta Murfatlarului este complexă şi că nu se limitează doar la vinurile dulci. Mulţi consumatori, şi chiar ospătari, nici măcar nu făceau distincţie între diferite soiuri, mulţumindu-se să ceară generic: „un Murfatlar”.

 SEC-ul şi-a atins scopul, ba, mai mult, a atacat un segment foarte important: tinerii.

 Din ciclul „scopul scuză mijloacele”, au fost aruncate în campania publicitară mesaje nonconformiste, ironice şi uşor rebele, adică coordonate care trasează fie şi parţial, evoluţia unui tânăr.

 Registrul a fost schimbat cu ocazia lansării „noi colecţii” de SEC dar, deşi reclama îşi va face treaba, orizontul de aşteptare născut este puţin peste ceea ce înseamnă de fapt acest produs.

 Greutatea ataşată prin emoţia celor „2.000 de specialişti” care au contribuit la realizarea lui, degustarea de connaisseur, suspansul verdictului, intră perfect în logica unei reclame la vin. În cazul de faţă, însă, vorbim de un vin cu adresabilitate largă, fără pretenţii de super-premium, definit mai degrabă ca un vin onest la un preţ bun. Mi-e teamă că pe fondul lipsei de informare sau în absenţa unei culturi specifice în România, acest vin să nu se fixeze ca un produs de top. Evident, aceasta nu e treaba producătorului, clasificarea rămânând în seama noastră, a iubitorilor de vin.

Totuşi, ca regulă generală, trebuie să înţelegem că la vinurile valoroase cu greu s-ar putea face publicitate mai ales pe TV. În primul rând, datorită faptului că aceste vinuri sunt puţine la număr şi ca număr.

Salutând încă o dată intenţia agenţiei de a introduce vinul în obiceiurile de consum ale tinerilor, dorinţa justificată de a-l scoate din decoruri scrobite şi implementându-l în ambianţa „casual” (tinerii din clip sunt îmbrăcaţi de zi dar; costumaţia chelnerului este un semn prea puternic), nu putem remarca prezenţa relativ slabă a concurenţei pe acest canal de comunicare.

Face plăcere şi curăţenia de expresie la vinarsul (era să-i spun coniac) Zaraza. Explicit fără a fi didactic, echilibrat, în concordanţă perfectă cu produsul, înţelegându-se clar că vorbim de o băutură obţinută din struguri, ceea ce nu-i puţin lucru. Să speram că, în curând, vom avea mai multe astfel reclame de disecat. Asta ar însemna că românii s-ar reîndrepta către vin şi produse pe bază de vin, ceea ce ar fi o mare victorie pentru România.

 

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru