SHIRAZ

Ne vom obişnui în curând cu Retsina, Carmenere, Ermitage, Zinfandel, Blauerzweigelt.

Circulaţia liberă a mărfurilor se va face simţită şi în oferta de vinuri de pe piaţa românească.

Şi dacă o mare parte din vinurile cu denumiri ‚,exotice’’ provin numai din afara graniţelor, avem totuşi şi soiuri cu sonorităţi încă necunoscute, aclimatizate la noi.

Una dintre reuşite este Shirazul.

Succesul autohtonizării se leagă de succesul mondial pe care îl are acest vin.

Shiraz pentru anglo-saxoni, syrah pentru vorbitorii de franceză, şi alte apelări regionale: sirac, sirras,  hignin noir, etc.

Este foarte des întâlnit în varianta Shiraz (engleză) tocmai pentru că o ţară din Lumea Nouă a vinului l-a readus în atenţia iubitorilor de vin: Australia.

Oamenii de la antipozi au reuşit ca în 25 de ani să ajungă în elita producătorilor viticoli. Ei şi-au construit ascensiunea şi pe acest vin roşu, (prezent în România de puţină vreme).

În ciuda sonorităţii sale persane, Shirazul provine din Franţa, unde îl găsim ca element obligatoriu în faimoasa formulă a vinurilor Chateau Neuf du Pape – simbol al rigorii şi autenticităţii AOC-urilor franceze (AOC – denumire de origine controlată, fr.).

A stat la baza vinurilor băute de către regi la Versailles – alături de grenache şi cinsault.

Definit ca un vin astringent şi cu un uşor ton de amar – (absolut plăcut) la tinereţe, ajunge la maturitate să deţină un spectru de gust rar întâlnit: ierburi, mentă, condimente, zmeură, cireşe, dude, mure, prune uscate, măsline negre, anason …

Mulţi dintre dvs. veţi zâmbi. Enumerarea de mai sus pare imposibilă vorbindu-se doar de un singur vin.

Tocmai datorită acestei bogaţii de impulsuri, oenologi din Chile şi până în Noua Zeelandă se întrec în a-şi câştiga supremaţia vinificării Shirazului.

Faţă de Cabernet Sauvignon de pildă, Shirazul aduce în plus şi o aromă de piper, reuşind – prin aceasta – să se distingă clar chiar şi pentru neiniţiaţi.

Şi dacă Lumea Nouă (Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sus, Chile) are parte de toate satisfacţiile generate de prietenia cu acest campion, cred că şi românii au dreptul să se bucure de el, cunoscându-l.

La noi există, din când în când, Shirazuri importate dar şi primul Shiraz românesc, realizat la Crama Oprişor, Mehedinţi.

Anul acesta a fost oferit în serie limitată, dar de la toamnă va fi prezent în magazine.

Dacă vă veţi hotărî să-l degustaţi, încercaţi pe cât posibil să-l asociaţi unor mâncăruri picante.

De fapt, atenţia de care se bucură din partea ,,entuziaştilor’’ se datorează capacităţii de a accentua savoarea bucătăriilor la modă.

Astfel un Shiraz bun ar trebui să poată fi găsit în orice restaurant Chinezesc, Mexican, Grecesc, Turcesc, Arăbesc sau Indian.

Muşchiul de vită în sânge, fasolea prăjită, puiul cu tomate şi usturoi, chili con carne, raţa cu sos de fructe, jumările, ficatul, ciupercile la tigaie, orezul brun, clasicul grătar de porc, lintea cu carne – toate – vor fi şi mai apreciate cu un Shiraz.

Deja mi-e foame şi sete. Un strop de bucurie!

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru