VINDEX 4

 

 Aroma – Aroma olfactivă care se degajă dintr-un vin şi pe care o putem numi şi fruct, sau parfum, sau buchet primar, sau buchet de bază. Aroma, de fapt, provine în primul rând din strugure; fiind specifică fiecărui soi. Exemplul unei arome caracteristic pronunţată ni-l dă Muscatul şi Traminerul. O mare parte din aroma iniţială dispare în timpul fermentării.

Asti sau Asti Spumant – Vin spumant foarte popular care se obţine la Asti, oraş situat la sud de localitatea Turin, în regiunea Piemont. Ca diferenţă faţă de procedeele folosite în general în Franţa pentru obţinerea vinurilor spumante, materia prima în acest caz nu este vinul, ci mustul. Conform procedeului Asti, gazul carbonic care produce bulele se obţine odată cu prima fermentare. Celelalte procedee duc la apariţia bulelor odată cu cea de-a doua fermentare, în sticlă (metoda Champagne), sau în cuvă închisă.

 Barrique (Butoiaş)– Capacitatea barrique-urilor diferă de la o regiune viticolă la alta, şi este necesar ca aceasta să fie specificată pentru o bună informare a cumpărătorului. Capacitatea standard este de 228 l. În 1776, parlamentul din Bordeaux a stabilit capacitatea barrique-ului de Bordeaux. Conţinutul său teoretic cuprinde 228 l (fiind toleraţi 226 l). 

Bentonită – Argilă specială (silicat de aluminiu) provenind din sedimentele Fortului american Benton. Această argilă are proprietatea de a omogeniza proteinele sub formă de soluţie în vin, realizând o decantare eficientă. Proteinele respective neeliminate duc la depuneri în sticlă.

 Buşonat – Termen ce caracterizează un vin care a prins „gust de dop”. Acest gust este foarte neplăcut şi foarte uşor de identificat pentru a mai fi descris. Nici un vin nu poate fi pus la adăpost de acest accident imprevizibil şi de cele mai multe ori inexplicabil, chiar dacă i s-a acordat cea mai mare atenţie în procesul de vinificare. Gustul de dop provine in primul rând de la plută şi se datorează paraziţilor din coajă. Cea mai bună plută, care dă rareori gustul de dop provine din Spania şi Portugalia. Uneori, mai mult decât gustul de dop, vinul prinde gust de plută mucegăită, situaţie şi mai gravă. Acest gust provine din mucegaiurile care se dezvoltă in alveolele plutei datorită unor manipulări neadecvate: sticlele trebuie să stea tot timpul culcate pentru a evita segmentarea dopului. Uneori mirosul de dop se duce rapid; este de ajuns sa aruncăm primii centilitri de vin, iar restul sticlei rămâne neafectată. Dar un vin care poartă în întregime acest defect nu poate fi din păcate consumat.

 Capsulă – Aceasta înveleşte gâtul sticlei pentru a îmbrăca mai frumos sticlele. Dar rolul său nu se limitează aici. Capsula asigură consumatorul de autenticitatea vinului. Protejează în acelaşi timp dopul de un fluture, tip molie, care îşi poate depune larvele în plută, producând adevărate dezastre. În trecut, se folosea ceara, din păcate este foarte fragilă şi scumpă. Capsulele pe bază de plumb au fost înlocuite cu capsule de staniu, aluminiu sau plastic.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru