VINDEX 6

 Filtrare – Una dintre operaţiunile care permit obţinerea limpezirii vinului. Filtrarea permite reţinerea în filtre speciale nu numai a depozitelor din vin, ci şi a fermenţilor nedoriţi. Limpezirea vinului implică într-o anumită măsură distrugerea germenilor microbieni şi împiedicarea evoluţiei anumitor boli. De fapt, filtrarea realizată uneori în maşini centrifuge permite trecerea în vin  a unor anumite substanţe proteice care se coagulează mai apoi în sticlă.

Limpede – Pentru consumatori, limpezimea unui vin este una dintre principalele calităţi pe care aceştia le cer de la un vin. Nu negăm plăcerea de a avea în pahar un vin auriu foarte limpede, dar un adevărat cunoscător ştie din experienţă cum se obţine şi care este adevărata limpezime a unui vin fără ca acesta din urmă să-şi piardă buchetul şi nuanţele. Pentru a se ajunge la gradul dorit de limpezime, necesară fără a afecta calităţile gustative ale unui vin, vinificatorul foloseşte cu măsură diferite procedee. Trebuie să ştim că în procesul de centrifugare, de exemplu, procedeu adesea brutal, se diminuează buchetul vinului în favoarea unei limpezimi pronunţate. De aceea, procedeul nu este foarte des utilizat în obţinerea vinurilor „cu greutate”.

Magnum – Sticlă cu o capacitate dublă decât cea normală. S-a remarcat că vinul roşu are o evoluţie mai lentă şi îşi poate astfel conserva calităţile pe termen mai lung cu cât recipientul este mai mare. De aceea vom regăsi mai des vinuri roşii în sticle magnum decât vinuri albe. Odată cu învechirea în sticlă, vinul este gazda unor diverse fenomene, care implică contactul cu volumul de aer prins între dop şi vin. De aceea, raportul dintre cantitatea de aer şi cea de vin din sticlă joacă un rol considerabil în evoluţia unui vin păstrat la sticlă.

Tânăr – Acest calificativ are sensuri diferite în funcţie de vinul căruia i se atribuie. Dacă vinul poate fi supus procesului de învechire, atunci vom spune cu oarecare reproş că vinul este tânăr dacă acesta este servit înainte de maturarea completă. În cazul unui vin cu o anumită „vechime” care prezintă fructuozitate şi prospeţime, îl vom cataloga drept „vin tânăr”, demn de admiraţie. Vom numi vinuri tinere pe acelea care trebuie în mod necesar să fie consumate „la tinereţe”. Aceste vinuri îşi definesc personalitatea şi calităţile într-un timp foarte scurt, şi nu se vor mai dezvolta pe parcurs. Este deci inutil, dacă nu chiar periculos, să aşteptăm prea mult timp până la deschiderea unei astfel de sticle. Trebuie reţinut faptul că, deşi mult timp s-a considerat că vârsta unui vin reprezintă un criteriu de calitate, există unele vinuri care-şi relevă buchetul în totalitate numai dacă sunt consumate „la tinereţe”.

Uleios – Un vin uleios, al cărui aspect se caracterizează printr-o consistenţă asemănătoare uleiului, este un vin considerat drept „bolnav”. Aceste termen nu trebuie confundat cu atributul „gras” care descrie un vin onctuos, caracteristică ce se datorează gradului ridicat de glicerină.

 

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru