Spelling

 Străinii au înţeles că nu-şi strică relaţiile cu noi nici când spun aiureli despre România. Tipul nostru de reacţie este unul al unui non-combatant. Pentru un astfel de « adversar » începe să dispară şi respectul.

 Sunt două lucruri care m-au determinat să scriu aceste rânduri. Unul, prezenţa noastră în atlasurile universale de vinuri – ca fiind modestă şi, al doilea, că a venit timpul unor schimbări. Schimbări pe care nu le mai putem aştepta din afara noastră.

 Nu îndemn, doamne fereşte, către un protest colectiv. Este şi imposibil, şi cumva anacronic. Singurul lucru la care mă gândesc este că, fiecare român educat, poate face lobby – în cercul în care « relaţionează » (!). Pentru a fi convingători trebuie să fim informaţi. Mi se pare cel puţin curios cum suntem înfăţişaţi, noi şi vinurile noastre, în lucrări de prestigiu. Am să încep cu « Wine Encyclopedia » a lui Christian Callec.

 O lucrare utilă, bine ilustrată şi cu comentarii pertinente. Cu atât mai puţin se poate înţelege de ce Grecia are alocate zece pagini, Slovenia - cinci, Elveţia - treisprezece, Ungaria - cincisprezece, iar pentru România – două – sunt suficiente şi acelea cu greşeli. Dunărea devine Dunarca, Drobeta este Drubeta, Banatul apare ca Bana, etc. Să vedem ce spun şi prietenii noştri francezi, într-o ediţie revizuită a celebrului « Larousse des Vins ».

 Aceştia, foarte informaţi, relevă eforturile investitorilor români şi străini, laudă istoria viticolă a ţării şi clasează România « de departe » lider în faţa vecinilor săi. Algoritmul paginilor dedicate contrazice aceste informaţii: Bulgaria – 3, Ungaria – 4, Germania – 39 !, iar România se descurcă într-o pagină. Şi ca supărarea să fie justificată pe deplin, Jidveiul îşi face vinurile pe Tamave. Ştiaţi doar de Târnave ?! Ei bine, doar n-o să contraziceţi una din cele mai faimoase enciclopedii din Europa !

 Saricia Niculiţel (Sarica), Răgăşani (Dragăşani), Asăud (Năsăud) – sunt bonuri pentru câte un miel, semnate de către nu mai puţin celebra « Sotheby’s Wine Encyclopedia ». Şi la această lucrare, te bucuri că există doar o pagină pentru România, limitându-se astfel greşelile de scriere. Cât despre comparaţii : Grecia – 4 pagini, Austria – 5 pagini, ş.a.m.d. «Global Encyclopedia of Wine» nu pretinde că Rusia ar fi în cursă la clasa vinuri dar îi alocă spaţiu egal cu al României.

 Nu are rost să continuăm expediţia bibliografică, pentru a nu stârni resentimente care nu pot fi înlăturate ulterior. Prefer să cred că lucrurile se vor îndrepta sub impulsul nevoii  noastre de a ne afirma corect identitatea.

 În acest sens, vreau să reamintesc că nimeni n-o să ne cunoască după berea româneasca, vodca sau ginul de aici. Oricum, nu în următorii 2.500 de ani. Adică echivalentul perioadei de când producem vin. Şi, după cum vedeţi, chiar şi acest interval istoric tot nu a fost suficient pentru o cronică completă. 

Firesc ar fi să mărim efortul pentru un loc pe podium acolo unde mai avem o şansă.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru