De toamnă

Dacă tot spunem că poeţii au slăvit în versurile lor vinul, să facem puţină linişte în suflet şi să-i ascultăm. E toamnă, e vremea strânsului, e pace, e timp pentru fiecare.

Dar cât de drag mi-e toamna când via de îmbie
Cu mari ciorchini de aur brumat din razachie,
Când mii de sori minusculi s-aprind, adorm, sclipesc
În boabe mari de struguri cu gust busuiocesc.
(Ion Brad)

Via-i darnică în poamă
Împlinind de bună seamă
- Pururea supusa slugă -
A stăpânului ei rugă.
[…] Podgorenele belşuguri
Aşteptate de la struguri.
(Joachim Du Bellay)
Ce dulce mustul murmură pe vrană!
Lungi chiote răsună prin podgorii,
Cu daniţi pline, fetele, feciorii
Glumesc, s-alungă, cântă, se hârjoană.
Aduceţi must, să-nchin şi eu o cană!
S-ascult o clipă cântecul viorii,
Că-s mort de sete şi străin ca norii …
Vreau să petrec şi eu cu voi o toamnă!
(St. O. Iosif)
Pe dealuri dogorâte de podgorii
Aprinse-n vânt crunt de poama coarnă,
Din sita unui soare roş cocorii,
Ca nişte sâmburi negri, se răstoarnă.
De undeva s-aprinde-un rug de struguri,
Pe care arde-o lună de lămâie;
Pe cer stau stele verzi ca nişte muguri,
Şi vântul vine-mprăştiind tămâie.
(Al. Philippide)

Eu vin la tine-n vie: te rog să mă primeşti,
Iţi voi culege via şi-ţi voi propti butucii,
Nu-ţi cer nici pat, nici masă; ci să mă găzduieşti,
Mă lasă-n miezul zilei sub umbra ce-aştern nucii …
Vezi tu? Eu vin în vie ca-ntr-un refugiu bun
Şi dacă nu-ţi cer masă, nici pat şi nici simbrie,
Am fost la tine mânat de un dor străbun
Ca-n fiecare toamnă mă-ndeamnă către-o vie.
…………………………………………………………
Afla-vor toate acestea şi le vor presimţi
Flăcăii, podgorenii şi oaspeţii din vie
Când cănile cu zmalţul şi flori le vor ciocni
Şi vor ura: mulţi ani şi multă bogăţie!
(Tudor Vianu)
De sub frunzele ruginii
Tinere culegătoare
Rup ciorchinii aurii
Parc-ar fi stropiţi cu soare.

Şi cu frunţile senine
Printre clipele ce fug
Cară coşurile pline,
Chezăşie de belşug.

Un bătrân râde-n mustaţă
Veselia abia începe
Că de astăzi dimineaţă
A prins mustul să înţepe.

Chiote de veselie
Se aud hăt până departe,
Cornul lunii peste vie
E puţin cam într-o parte.
(Mircea Pavelescu)

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru