Să ştiţi că există

Nu am de gând să reeditez vechi ampelografii şi nici nu ţintesc fixarea tuturor denumirilor mai puţin uzuale în memoria iubitorilor de vin.

Citez, totuşi, câteva soiuri dintr-o lucrare de prin `60, doar pentru un remember de plăcere în secolul XXI.

Iordan sau Jardovany în ungureşte, îşi are disputată originea între Moldova şi Ungaria.

Irsay Oliver – descris ca soi provenit din Ungaria, cultivat şi în zona Baia Mare. O denumire care poate stârni zâmbete este Kiş-Miş-ul Alb. Răspândit pe suprafeţe mici în Turcia (Smirna), în Grecia (Pelopones) şi Turkmenistan, Republica Tadjică, Uzbekistan şi Iran. Soi fără seminţe. Bineînţeles, există şi Kiş-Miş Negru! În lucrare se face menţiunea că 1951 s-a făcut prima plantaţie la Staţiunea de la Valea Călugăreasca.

De Majarca se mai ştie şi, deşi se presupune că soiul ar fi originar din spaţiul iugoslav sau din Banat, există un sinonim chiar şi în România care, trimite cu gândul la Ungaria: Magyarka. Mustoasa de Măderat, regăsită în podgoriile Aradului, se mai numeşte Mustafer şi Lampor.

Negru Moale sau Vânătă, Licincă şi Murgă – este prezentat ca soi vechi autohton, „cunoscut în cultură la noi în ţară cu mult înaintea invaziei filoxerei”. Face parte din familia proles-pontica. Posibile culturi în Oltenia, la Drăgăşani dar şi prin viile ţărăneşti de la Odobeşti.

Negru Moale nu putea rămâne fără un frate. Şi ce frate: Negru Vârtos! Pe numele său bulgăresc, Mavrud de Varna.

Neuburger s-a găsit şi pe piaţa noastră, mai des printre vinurile vechi, de vinotecă. Se presupune că ar fi rezultatul unei încrucişări ale soiurilor Pinot Gris şi Sylvaner. După cum sună şi numele, face parte din Proles Occidentalis.

Plăvana, Bălana, plăvaz sunt sinonimele pentru un soi de care, mai ales cei din zona Moldovei, au auzit cu siguranţă: Plăvaia.

În multe cântece populare există strigături şi cuvinte pentru care cu greu mai găsim sensul actual. În dificultate ar putea fi puşi mulţi părinţi la întrebarea copiilor: „Ce este aia <<Foaie verde razachie>>?” Iată ce scrie Ampelografia noastră: „[…] soiul Razachie ar fi originar din Asia Mică […] din care s-a selecţionat mai târziu şi soiul Afuz-Ali”. Este bine să te mai uiţi prin cărţi, fie şi foarte vechi.

Trecem peste faptul că există şi Razachie roşie şi, să vedem de unde vine Roşioara: „Soiul […] este unul şi acelaşi cu Pamid, fiind originar din (R.P.) Bulgaria, unde este cunoscut de câteva secole. Cultura acestui soi se pare că este tot atât de veche şi în ţara noastră, unde mult timp a fost confundat cu Braghina (!). Face parte din Proles Pontica – Subprolis balcanica”.

Cred că ajunge, deocamdată. M-aş bucura să am puterea de a vă transmite că via, vinul însemna mai mult decât agricultură şi un produs alimentar.

Martor al evenimentelor trecutului, vinul poate fi şi un profesor de istorie. Dar cum să întrebi ceva pe un dascăl, dacă nici nu ştii că el există?

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru