Catalin Paduraru

Scripta manent

Ce mişcare, ce agitaţie şi câtă bucurie la toate show-room-urile DACIA. Incredibil! După atâţia ani poţi revedea încrederea acordată unui produs românesc.

Oameni simpli, pentru care politica economică (sau economia politică) nu are corespondenţe în viaţa de zi cu zi decât prin două repere: mai bine sau mai rău – aceşti oameni simpli încep să redevină luminoşi. Încep să-şi imagineze viitorul mai frumos. Trecând, din curiozitate pragul unui astfel de loc, am simţit emoţia şi entuziasmul care înconjurau LOGAN-ul. Bună ca maşină sau nu (asta o va dovedi timpul), noua Dacie are în mod clar calitatea de a trezi speranţa. Cumpărarea acestui autoturism va însemna, pentru foarte mulţi, un obiectiv clar, tangibil. Cei care şi-au propus atingerea lui, vor munci mai bine iar răsplata primului concediu cu copiii în maşina nou-nouţă – va fi o bucurie inegalabilă, necunoscută niciodată de cei care-şi schimbă ultimul  model de „super-figuri”.

Ce legătura ar putea avea noul model auto cu vinul românesc?

Păi şi vinul românesc ar avea nevoie cam de acelaşi tip de entuziasm. Un produs românesc care să fie iubit la el acasă. Chiar dacă este nevoie şi de străini pentru a ajunge la acest sentiment.

(Paradoxal, ei găsesc mai uşor ceea ce putem face noi bine cu adevărat).

Dacă s-ar transfera ceva din succesul fabricii de la Piteşti şi asupra vinului, am vedea ţărani mai înstăriţi, copii mai îmbrăcaţi, sate mai frumoase, emigranţi mai puţini.

Şi că veni vorba de „stranieri”  - Dacă aceştia ar fi apucat să plece din ţară cu dragoste pentru vin românesc, comercianţii din Spania, Italia ar fi trebuit să ia în serios opţiunea lor.

Aşa, chiar dacă sunt cu zecile de mii în unele locuri, nimeni nu-şi pune problema unei aprovizionări pentru o piaţă „etnică”, să-i spunem. Românului pare să nu-i fie dor de vinul românesc. Nici afară, nici acasă. Şi totuşi, ceva ar putea să facă cei de la Dacia pentru a împărtăşi şi altora succesul lor.

De exemplu, ce-ar fi ca în fiecare maşină vândută să pună discret în portbagaj o cutie cu două sticle de vin, gratis. Un model românesc al reuşitei „udat” în prima seară cu vin, pentru că altfel, se ştie, nu-i de bine!

Sau o sticlă de vin românesc şi una de vin franţuzesc, ca expresie a simbiozei şi a compatibilităţii industriale dar şi viticole dintre cele două ţări.

Mă rog, nu-mi pot proteja copy-right-ul pentru această propunere, dar unde-ar da Dumnezeu să se realizeze. Oricum, măcar pentru posteritate, scripta manent!