Şi vinurile dulci

Recomandând exclusiv vinuri seci să nu facem o dublă greşeală. Una, faţă de vinurile dulci, pe care tindem să nu le mai prezentăm pentru că „oricum au căutare” şi a doua, faţă de iubitorii de vin dulce.

Chiar dacă vinul sec se impune de la zi la zi ca favorit, vinul dulce îşi va găsi întotdeauna locul în consumul elevat. Diferenţa dintre un vin sec şi unul dulce nu trebuie să se facă prin plasarea în categorii diferite de calitate, ci prin modificarea indicelui de cantitate. Dulce mai puţin, sec mai mult.

România, ca ţară viticolă, are vocaţie pentru realizarea unor vinuri dulci de excepţie. Din păcate, formatorii de opinie din domeniu, ţin ca vinul dulce să fie neapărat cuplat cu desertul. Ori, în cazul vinurilor dulci, pe lângă faptul că unele dintre ele pot fi aperitive chiar, altele se pot plia şi pe lângă o brânza mucegăita sau un foie gras, majoritatea ar fi capabile să devina desert în sine.

Combinaţia cu prăjituri poate fi nefastă uneori. Gradul de dulce mai mare al prăjiturii, aromele puternice folosite, pot pune în umbră vinul, făcându-l să pară lipsit de personalitate. Un Sauternes vechi sau o Grasa  botritizată au dreptul de a fi degustate … pur şi simplu. Se preiau multe şabloane din Occident, dar cofetăria românească aparţine altui mănunchi de influenţe decât cea franceză, de pildă.

În această ţară, desert înseamnă, de cele mai multe ori, o tartă cu fructe (dulce aproximativ) iar la noi desertul balcanic şi turcesc, înseamnă dulce intens, cremă, nucă, miere de albine, scorţişoară.

În privinţa şabloanelor şi a traducerilor negândite, vreau să atrag atenţia că unul dintre marile hipermarketuri din România, prezenta într-un catalog de vinuri textul de pe un Bordeaux roşu, ca fiind descrierea pentru un Bordeaux alb.

Aşadar, şabloanele sunt periculoase, mai ales când sunt manipulate de către funcţionarii de sistem care nu au nici o abilitate specifică. Puterea lor de comunicare este însă fabuloasă şi este de natură să creeze false tipare şi, mai rău, să inhibe dorinţe, altfel fireşti. Pentru că trendul impune vinul sec, pentru că economic se justifică atenţia faţă de acesta, amatorii de vin dulce nu se vor bucura nici de importul acestuia (considerat nerentabil) şi nici de o selecţie riguroasă a propunerilor autohtone.

Promovarea de către marile lanţuri bazată doar pe criteriul economic, riscă să deformeze pe termen mediu şi lung sistemul de valori ale cumpărătorului. Mai ales al celui tânăr care, în absenţa unor canale avizate de comunicare la fel de puternice, vă „învăţa” despre vin doar din ofertele frumos colorate.

Vinuri dulci din Germania, Valea Loirei, Sauternul, vinuri din Ungaria şi Canada nu sunt încă cunoscute la noi. Există în Bordeaux, areal celebru pentru vinuri roşii seci, o sumă de vinuri dulci care ating perfecţiunea.

Nu acumulaţi preconcepţii!

Respingerea a priori a unui contact cu un vin care pare să nu fie la modă nu este semnul selectivităţii cunoscătorului. Dimpotrivă.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru