Vinul şi banii

De ce nu este vinul prezent pe ecranele televizoarelor? Cu o piaţă estimată de 500 mil. de €, vinul nu are propriile emisiuni pe posturile publice sau private deşi alte domenii de activitate cu rulaje chiar mai mici, sunt prezente în tot felul de rubrici gen loisir, hobby sau chiar entertaiment.

Ce se întâmpla de fapt? Explicaţia se ascunde în spatele cheltuielilor enorme pe care le are această ramură economică şi în sumele mici rămase pentru publicitate. Marja mică a profitului nu este rezultatul unei proaste direcţii economice ci stă în specificul vitiviniculturii. Ca să înţelegem, dacă la „sucuri” de exemplu se încasează 100 mil. de €, plus valoarea este predictibilă, consistentă şi ciclică. De aici se extrag bugetele pentru retehnologizare, îmbunătăţirea sistemului de distribuţie şi pentru partea de „la faţă” – publicitatea. În cazul viei şi vinului, lucrurile se schimbă. Înfiinţarea fiecărui hectar absoarbe sume impresionante, 2-3 ani cultura nu poate fi exploatată, riscul unei investiţii sub cerul liber se confirmă la fiecare îngheţ sau secetă.

Tratamentele viei fiind foarte costisitoare sunt similare cu împrăştierea din elicopter a unor grămezi de bani. Urmează traseul vinificării care nu mai e de mult o acţiune empirică.

Intervenţia winemakerilor se bazează pe tratamente termice, realizate cu ajutorul unor utilaje importate, aţi ghicit, de asemenea foarte costisitoare.

Îmbutelierea curată şi sănătoasă costă, depozitarea vinului nu e una comparabilă cu a dalelor de ciment, iar când se trage linie, se observă că bani pentru comunicarea rezultatelor obţinute la capătul unui astfel de drum, nu prea mai sunt. În competiţie directă cu băuturi care au formule industriale, vinul pierde.

Este motivul pentru care insist să ne consolidam relaţia cu vinul chiar şi fără intermediari precum publicitatea.

Banii oferiţi în schimbul unei sticle de vin înseamnă mai mult decât alimentarea unor conturi. Înseamnă locuri de muncă, investiţii într-un domeniu – moştenire al poporului român.

Mă folosesc pentru argumentaţie de inaugurarea de săptămâna trecută a unui proiect Cramele Prahova – Sapard în valoare de 1.200.000 €. O formulă simplă descrie un circuit onest: din încrederea dvs., construim un viitor mai bun.

Cramele Prahova, de acum Cramele Halewood au îmbunătăţit capacităţile de îmbuteliere, de stocare şi de depozitare. Ce poate aduce acest lucru românului de rând? Pe lângă locuri de muncă, garanţia că vinurile exportate în peste 40 de ţări ne vor face cunoscuţi, apreciaţi, chiar iubiţi.

Şi pentru că vremurile ne-o cer: mai mulţi bani pentru România.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru