Intervin

Conotaţiile acestui titlu nu sunt greu de descifrat. Vinul este internaţional deoarece nu are bariere de exprimare. Prin vin se consolidează relaţii interumane. Horeca are de acum la dispoziţie vinuri din toată lumea.

Supraoferta de pe pieţele occidentale a făcut să vină şi spre România o listă lungă de vinuri. Deşi piaţa este nematurizată, deşi încă se riscă atacând o zonă cu tradiţii şi preconcepţii greu de zdruncinat, exportatorii din UE, volens-nolens şi-au îndreptat privirea şi către noi.

Restaurantele, de această dată după hipermarketuri, s-au hotărât să-şi îmbunătăţească lista de vinuri, adăugând câteva soiuri de import. În lipsa unei selecţii sănătoase – obligaţie a importatorilor – vinurile care s-au putut alege pentru menuu, de cele mai multe ori nu au cum să „îmbunătăţească” ceva ci , dimpotrivă. De aceea, m-am decis să intervin.

Un consumator pretenţios sau măcar bine informat nu va taxa negativ faptul că în restaurantele noastre nu se găseşte Cheval Blanc sau Yquem dar, poate să-şi dorească măcar marile apelaţiuni ale Bordeaux-ului şi/sau reprezentante consacrate din Italia, Spania, Portugalia , Germania şi, de ce nu, măcar câteva butelii din Lumea Nouă.

Asta nu înseamnă că va avea îngăduinţa de a plăti orice lichid denumit vin doar pentru ca a provenit din aceste ţări.

Concret, dacă vă hotăraţi să achiziţionaţi vinuri din import, luaţi-o în ordine descrescândă a notorietăţii.

Bordeaux superieur, Margaux, Saint-Emilion, Medoc, Pomerol, Pauillac, Saint Estephe, Cotes de Blaye, Sauternes, Graves, Cadillac, Cotes de Bourg  şi abia după aceea , eventual ,         „no-name”-uri

Asiguraţi-vă că vinul este cu denumire  de origine controlată. Numele castelului căutaţi-l în anuare. Îmbutelierea să fie făcută „au château”. Şi aici nu este cel mai greu. Vinurile clasice se vând aproape singure. Nimeni n-o să se supere că aveţi Château Corbin şi că s-a epuizat La Croix Cardinal. Foarte mulţi iubitori de vin chiar agreează „navigarea” de curiozitate prin diferitele château-uri cu drept de primă clasificare.

Pentru că aşa cum v-am mai spus cru (de la 1er Grand Cru Classe) – etimologic poate veni şi de la a crede.

Astfel de vinuri sunt „crezute” înainte de a fi degustate. Ceea ce nu este cazul vinurilor din marile suprafeţe comerciale ( adică vinurile ieftine din supermarket )

Cu alte cuvinte , la vinurile provenite din alte ţări trebuie să fim mai atenţi până învăţăm abc-ul clasificărilor .
Dar de  ce am lua un Riesling din Germania? Simplu. Pentru că acoperă o nişă de gust.
De ce am avea un Lindeman Bin 65  (Chardonnay Australia ). Pentru că este cel mai vândut în S.U.A. Un argument. Dar şi pentru că acoperă cumva nevoia pentru gustul vinurilor din Lumea Nouă.

De ce Gatao, Vinho verde – Portugalia? Pentru că este de actualitate să-ţi doreşti vinuri mai tinere, proaspete, fructuoase. De ce EISWEIN ? Pentru că noi nu avem aşa ceva . Încă .

Vă rog să ţineţi minte: clientul cumpără poveste, energie, concept.

Din fericire, vinurile bune asta şi sunt. Dar numai  acestea !

HOREBA//21-02-2005

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru