Sărbători româneşti

Au trecut şi sărbătorile de iarnă! A fost vremea bucuriilor amânate de peste an, timpul revederilor, momentul cadourilor, dar vinul-cadou poate fi o opţiune permanentă.

Vinul însoţeşte – fără excepţie – toate ocaziile fericite de peste an. În România se găsesc multe vinuri foarte bune. Anii de recoltă mai vechi pot constitui chiar şi baza unor lecţii de istorie.

Un Cabernet Sauvignon din 1990 sau o Fetească Neagră din 1999 (Rezerve XX) pot fi apreciate de către toţi iubitorii de vin, indiferent de ce statut social se bucură.

Vinul are capacitatea de a transcede prin toate păturile sociale, orientând opţiunile către cele fundamentale.

Mai presus de toate, alegerea unui vin bun, denotă respect şi atenţie pentru relaţia pe care doreşti să o întreţii cu cineva. De fapt, între a alege o agendă şi un stilou sau o sticlă de vin cu semnificaţie, latura umană înclină balanţa către ultima variantă.

Cu permisiunea dvs., aş îndrăzni să fac câteva sugestii care au toate şansele să fie consemnate de către orice primitor drept un cadou de suflet.

Succesul constă şi în caracterul absolut neindustrial al unor vinuri din loturi scurte, rare, destinate numai locaţiilor foarte speciale, gen restaurante de lux sau magazine specializate (atâtea câte sunt!).

Este de luat în calcul şi prezentarea uşor arhaică în cutii de lemn şi paie care protejează sticla. Aligote 1994 de Bucium, pentru cei care agreează un vin sec, din nord-estul României.

Din îndepărtatul 1980 un vin pentru care denumirea i se potriveşte perfect Băbească Valea Călugărească (baba-rom – femeie în vârstă).

Un vin sensibil şi aproape niciodată pur în comerţul „globalizat”, dar autentic 100% în sticlele de vinotecă: Busuioaca de Bohotin 1989 sau 1996 – Desert de clasă, agreat în mod special de către doamne, Busuioaca se exprimă printr-o dulceaţă bine ponderată şi o culoare naturală apropiată de „foiţa de ceapă”. Culoarea roz-bombon care domină ofertele „comerciale” este o mistificare impardonabilă.

Cumva, împărţind acelaşi teritoriu Grasa de Cotnari şi Tămâioasa Românească – au şansa de a atinge sublimul tot prin învechire. Soiuri româneşti, prefiloxerice marchează emoţional structura interioară a sufletului acestui popor.

Evident, oferta de vinuri tinere şi fructuoase este net îmbunătăţită faţă de anii precedenţi, paharele, decantoarele, tirbuşoanele cele mai moderne, putând oricând să completeze un cadou reuşit.

În speranţa că veţi petrece zile frumoase în România având pe masă vinuri bune sau – de ce nu – că veţi înlesni prietenilor din străinătate contactul cu minunatele licori româneşti, vă doresc un an nou cu împlinire şi sănătate.

Noroc! [acest cuvânt – teoretic nu-l traduceţi]

 

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru