Studiu

Singura fiinţă care bea fără să-i fie sete pare să fie omul.

Vinul este apreciat, venerat, lăudat dar împarte cu multe alte băuturi preferinţele omului pentru stingerea setei psihologice.

Cu toate acestea, este evidentă legătura dintre produsele fără personalitate si omul blazat – pe de o parte, si între vin si oamenii pentru care cadenţa si intensitate experienţelor nu scade categoria „activilor” – pe de alta.

Ca un făcut, vinul este potrivit celor care caută noul. Excepţia „fixaţiilor” pentru anumite vinuri este tradusă prin realizarea imposibilităţii de a schimba lumea exterioară. Eu nu beau decât vinul… X, o altă forma de blazare pe care unii o numesc – abil – împlinire de sine.

De aceea consider că vinul romanesc poate miza pe spiritul de aventură înscris in gena umană rupând eticheta „lipsei de vocaţie pentru universal”. Handicapul unei imagini deja create poate fi surmontat prin abordarea curajoasă dar realistă a unei noi formule de comunicare.

Schimbarea unghiului subiectiv este la această ora singura soluţie pentru că, daca e să analizăm penumbra in care se află via românească, vom constata că e doar o chestiune de unghi.

Nu via s-a schimbat ci percepţia consumatorului faţă de produsul acesteia.

Aşadar, neputând să popularizăm masiv si generic vinul românesc as invita entuziaştii, al căror spirit de aventură este încă treaz, sa devina difuzorii mesajului vinului de calitate.

„Găselniţa” ar fi că vinul e ca o comoară ascunsă – de la sine înţeles – imposibil de popularizat in masă.

Portugalia este un exemplu bun de urmat.

Campania de pe piaţa euroatlantica sunând cam aşa:

„Can we give you some friendly advice? Don’t tell your friends […] WINES OF PORTUGAL. The best kept secret in Europe.”

O abordare similară, n-ar fi lipsită de suportul veridicităţii.

In vinotecile din România stau martori ai intervalului 1940 – prezent, vinuri realizate după cerinţele consumului epocii (vezi Chardonnay dulce) dar si încercări si reuşite in cheie clasica, europeana.

Descoperirea vinurilor romaneşti poate să însemne si o carte a evenimentelor politice si economice ale tarii.

La buteliile de după `80 – găseşti cu greu dopuri lungi, expresie a crizei economice in care ne aflăm.

Oferta româneasca este astăzi una substanţială, cu un ecart satisfăcător pentru toate reperele de gust, iar vinurile absolut particulare precum Grasa, Tămâioasa, Busuioaca, Crâmpoşia, sau Feteasca Neagra conferă tarii atributul de „forţă viticolă”.

Cu toate sinuozităţile manifestate in consum, si avem in vedere particularităţi precum atracţia către vinuri demidulci si dulci, „şpriţul”, ş.a.m.d., pentru categoria vinurilor premium există un nucleu bine format al consumatorilor conştienţi, cu sisteme de apreciere identice cu ale băutorilor de vin avizaţi din toata lumea.

Receptarea in cunoştinţă de cauza devine un prag pe care producătorii il pot trece doar ofertând vinuri de calitate. (Si se pare ca au inteles asta in privinta calitatii. Urmeaza, sper, si „capitolul preturi”).

Mai mult, in România, se încearcă introducerea unor soiuri care nu au fost până acum in portofoliul ampelografilor autohtone. Un exemplu bun este succesul in fata cunoscătorilor a Shirazului produs in Sud-Vestul tarii, in Mehedinti.

Cu aceeaşi persuasiune se încearcă si revigorarea soiurilor prefiloxerice Zghihara, Novac, Şarbă si după cum am amintit, Crâmpoşie si Fetească Neagră. (Husi, Dragasani, Odobesti, Dealu Mare).

Setea organică – unul dintre motivele apariţiei şpriţului – este convertită in noul ritm de viaţă – in sete de plăcere si, pentru satisfacerea ei au apărut rose-uri delicate.

Din Feteasca Albă si Regală – se produc vinuri, in manieră nouă, capabile să facă faţă unor petreceri prelungite, atât de dragi românilor dar si celor care ii viziteaza.

NOTA: In curand va aparea o lucrare gen Top 100. Va recomand de pe acum aceasta etalare riguroasa unde, criteriile de selectie au fost calitatea, istoricul, recunoasterea internationala si nicidecum, pretul.

Vom reveni la momentul potrivit. In acelasi timp, cu emotie, va invit sa „pasiti” in magazinul virtual www.evinoteca.ro

Sper sa va placa si sa va fie de folos chiar daca, deocamdata, functioneaza doar in limba romana.

Vinurile bune comunica si fara translator!

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru