Tarile Lumii Noi


1. Care sunt tarile Lumii Noi care exporta cea mai mare cantiate de vinuri catre Europa?

Tarile Lumii Noi dinspre care vin cele mai mari cantitati spre Europa sunt Australia si Chile. Urmeaza Africa de sud, SUA, Argentina, Noua Zeelanda.
Ca exotism, trebuie stiut: si Brazilia a inceput sa produca vin; sigur, cel putin deocamdata, niciun risc pentru competitori…..

2. Cum se explica ascensiunea acestor vinuri si intereseul clientilor europeni pentru ele?

La urma urmei, toate tarile mentionate au fost colonii europene. Legatura cu Europa s-a facut prin tarile de aceeasi limba sau cultura. Marea Britanie poate fi desemnata “placa turnanta”.
In cazul vinului din Chile, acesta a ajuns mai intai in SUA si, de aici, in Marea Britanie si in restul Europei. In aceste conditii, vinurile nu pareau de la niste “straini” pentru lumea anglo-saxona si erau chiar o reglare de conturi cu “monopolul” francez.
Vinurile curate, oneste, cu preturi bune - prima faza a cuceririi.
Faza II - sofisticare, elaborare ( mai ales la Australia si, mai tarziu, Noua Zeelanda; recent prin  NEYEN - chiar si Chile reclama loc la loja !)
[ Pentru a intelege mai usor fenomenul sa luam ipotetic o confruntare la export Romania si oricare alta tara din Lumea Noua. Ca e vorba de Chile, Argentina -se vorbeste spaniola, exista familii cu legaturi stranse. Australia, Noua Zeelanda, California - engelza. Africa de Sud - engeza, germana, olandeza- inlesnesc accesul pe orice piata.
Romanii pot comunica in orice limba, bineinteles, dar nu ca niste nativi ai acestor popoare/limbi]

3. Cum este vazut succesul vinurilor din Lumea Noua de catre producatorii europeni? (cat de mult  afecteaza concurenta)
Cu exceptia francezilor (din coloniile lor, rar ies vinuri - Canada - un icewine, iar din Nordul Africii n-au aparut mari succese), ceilalti nu au avut de pierdut foarte mult. Chiar daca cifrele par sa contrazica afrimatia mea sa retinem faptul ca s-a dat - practic- startul la o noua cursa, la o noua ierarhizare.
In acest context, Italia a reusit sa ia fata Frantei, deveninid exporatorul nr. 1 al lumii.
Au mai pierdut producatori mici si cu vinuri ieftine din Spania, Portugalia.
La fel si in tarile din est (printre care si noi, of course). Pe de alta parte, producatorii europeni au infiintat proprietati in Lumea Noua, realizand profituri bunicele.
Ce se incurajeaza acum ( si nu prea iese): transformarea acestor tari si in piete.

4. Care sunt cateva dintre caracteristicile acestor vinuri, care le fac sa fie atata de apreciate ?

Mai toate au debutat ca vinuri de zi cu zi, proaspete, aciditate buna, usor minerale sau dimpotiva accentuat florale.
In timp, ecartul de exprimare a devenit fabulos. In timp ce un Sauvignon Blanc din Chile se poate mandri cu eticheta “bomba de fruct” (si e vorba aici de fructe exotice, grapefruit, fructul pasiunii, note de soc, samd) un Shiraz australian poate fascina prin multitudinea de trimiteri nobile - ciocolata, piele, menta, piper. Taninurile sunt moi, elegante. Corpolenta (extract mare) remarcabila, intensitate cromatica, alcool (desi mult) bine acoperit.
Sa nu uitam ca unele dintre cele mai scumpe vandute vinuri din lume este de aici. (Recent si Chile a intrat cu Neyen la peste 96 puncte Parker)
Sunt o serie de soiuri care, fie prin pierdere din Europa, fie ca  au gasit un loc mai bun in noile tari, se exprima plenar in Lumea Noua.
Zinfandel (Primitivo), Carmenere sau clasicele Chardonnay ( Africa de Sud), Sauvignon Blanc (Noua Zeelanda si Chile - dar in stiluri diferite), Torontes (Argentina), Shiraz (Australia).

5. Ce politici de marketing adopta producatorii/ exportatorii de vinuri din Lumea Noua si cum sunt promovate in Europa?

Pana la politicile de marketing au fost politicile economice.
Vinul si-a gasit in toate aceste tari o protectie din partea guvernelor si s-a integrat unor statategii pe termen lung. Ceea ce, evident, nu a fost cazul in tara noastra, de pilda.
Comunicarea s-a facut coerent, la nivelul national.
Pentru Chile, brandul de tara are in compozitie foarte mult vin, nu-i asa?!
Inca din anii ‘90 - prezenta masiva la targuri, editarea de carti, constientizarea populatiei asupra importantei sectorului vini-viticol - erau actiuni vizibile. Puternic vizibile.
Avand in vedere ca si fiecare in parte sunt tari - destinatie turistica (cu landscape-uri unice) este normal ca notorietatea vinurilor sa fie complementara cu imaginea de tara (Ups ! Inseamna ca noi vindem deja prea mult…..)
Pe palierul low - conteaza pretul.
Pe palierul medium & high - primeaza calitatea la un pret bun.

6. Care va fi evolutia acestor vinuri in horeca europeana? (popularitatea lor este doar un curent trecator sau vor ajunge sa isi castige un loc stabil printre preferintele consumatorilor europeni)?

Dac e sa luam ca exemplu Penfold’s sau Yalumba (care au oferte speciale pentru Horeca) - vinuri consacrate, fara sezonalitate sau trend -uri. Devin clasice.
Si in Romania - Misiones de Rengo, Vina Mar, Beringer, etc. au devenit “de-ale casei” pe ofertele restaurantelor.
Cel putin pe termen mediu, pozitia lor se va intari.
Vor fi din ce in ce mai acceptata inclusiv sticlele cu pilfer (renegate cumva, culmea in pietele imature ) si (noutatea momentului) cele cu dop de sticla.
Un atu foarte important este „cresterea” acestor vinuri sincron cu noua generatie, ceea ce va face ca, pe termen lung, vinurile Lumii Noi sa ramana in plutonul fruntas.

Catering expert//21-03-2008

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru