Degustarea, între profesionalism şi socializare

Indiferent dacă sunt organizate din motive publicitare sau pentru a evalua şi compara în mod profesionist vinurile, degustările reprezintă adevărate oportunităţi pentru cunoaştere. Desfăşurate în cadre diferite, fiecare atrage segmentul său de public şi are o finalitate diferită. Un articol de Cătălin Păduraru

Degustarea “de socializare” este pur comercială şi nu are nici măcar statutul degustărilor practicate de “wine-lovers” sau de către “wine enthousiasts”. Acestea presupun cunoaştere, experienţă, afinităţi, judecăţi în absenţa mecanismului publicitar, iar subiectul este vinul. În cazul degustărilor de socializare, funcţionează presiunea mesajului de advertising  pe de o parte, iar pe de alta, subiectul nu este vinul, cipersoana ca obiect de realizare ale unor aspiraţii sociale, profesionale.

Degustarea susţinută de către profesionişti este caracterizată de un sistem unitar de apreciere şi “aparate” senzoriale antrenate şi, foarte important, calibrate (diferenţele mari dintre doi degustători îi elimină în mod automat). Profesioniştii caută nuanţe, subtilităţi, pe lângă tipicitatea unui soi sau a unui tip de vin. Din aceste trasături mai puţin vizibile, un judecător avansat poate compune un profil pentru piaţă, poate evalua evoluţia în timp şi poate pune în comparaţie vinuri cu caracteristici asemănătoare. Un degustător experimentat, face cu usurinţă (după degustarea/prezentarea probelor dintr-un anumit areal) ierarhizările anilor de recoltă. Cunoaşterea unor cicluri mai mari de 10 ani pentru anumite zone poate genera şi predicţii destul de bune.

Degustările pentru clienţi, pentru cei care doresc să cunoască mai mult despre lumea vinului, sunt organizate în restaurante şi sunt angrenate cu show-uri gastronomice, ipostaze în care degustătorii autorizaţi s-ar descurca mai greu. Sala de degustări pentru concursuri, evaluări, este bine aerisită fără mirosuri de mâncare, feţele de masă nu ţin cont de estetica entertaimentului fiind simple, albe. Paharele sunt speciale, dedicate acestei activităţi. Aceste elemente nu s-ar potrivi cu o degustare de plăcere, unde există antreuri, muzică în surdină, lumină mai caldă, etc.

Totuşi, cel mai adesea, aceste degustări “de socializare” sunt conduse de către degustători/sommelieri/wine-makeri pentru a apropia publicul de nucleul de informaţii pe care-l deţine orice vin bun. Se mizează pe anecdotică şi pe istoric, se descrie terroir-ul sau viziunea proprietarului. Din astfel de evenimente s-au născut marile licitaţii de vinuri, în urma cărora se strâng milioane de euro anual, bani destinaţi scopurilor caritabile.

Dacă la degustarea profi ordinea ţine strict de logica clasică, la degustările “mondene” se fac artificii pentru spectacol. Cu toate acestea, degustările cu public au devenit modul cel mai sigur şi eficient pentru relevarea calităţilor unor vinuri, pentru cunoaşterea nemijlocită a titlurilor nou intrate pe piaţă.

Dezavantajul major, pericolul de proporţii care survine în urma unor astfel de degustări este proliferarea non-valorii pentru că, sub masca competenţei, a luxului, se ascund şi semidocţi care pot deruta neofiţii şi, mai rău, propagandişti ai unor vinuri îndoelnice, dar cu buget de promovare.

Din nefericire, în România, la această oră predomină degustările realizate de personaje care au mai mult legatură cu publicitatea decât cu ştiinţa. Se nasc astfel sintagme ca “super-vinuri”sau se supralicitează expertiza şi autoritatea unor persoane, destul de îndeparatea de verticalitatea judecăţii fără parti pris.

În ceea ce priveşte evenimentele organizate pentru zona profesională, afirm fără nici o ezitare: întâlnirile trimestriale ADAR, organizate de 14 ani, fără întrerupere. Acestea beneficiază de experienţa acumulată, de longevitatea unui aparat compus din peste o sută de “senzori” (membri), dar şi de formaţia intelectuală a degustătorilor autorizaţi: vinificatori, profesori de specialitate, cercetători, operatori de retail specializat. Urmează concursul Internaţional de la Bucureşti şi alte câteva concursuri regionale sau jurizări pe care profesioniştii le asigură la cerere.

Pe plan european pot să remarc Bordeaux cu Vinexpo, Vinitaly, la Verona şi concursurile de tip Chardonnay du Monde, dedicate diferitelor soiuri. Există de asemenea şi degustările şi notările marilor magazine şi reviste specializate.

În zona degustărilor de plăcere şi de cunoastere, cele mai apropiate de profisional sunt cele ale Vinexpertului unde există şase degustători, dintre care doi ”autorizaţi” şi membri ADAR. Vinexpert nu este nici producător, nici importator şi, de aceea, componenţa şi complexitatea listei de vinuri precum si echidistanta verificata in timp sunt atuuri pe care iubitorii vinului le iau în calcul.

În rest, degustările sunt prelungiri ale planurilor de marketing. Chiar şi asa, multe dintre ele sunt adevărate oportunităţi pentru cunoaştere. Pentru pasionaţi, recomand pavilionul de degustări libere din cadrul Prowein, care se desfăşoară anual.

Catering expert//17-06-2008

Comentarii

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru