Vinarium - unde se intalnesc vinurile bune, profesionistii… pasionati

Nu, nu este un restaurant, un bar sau o sala de curs. E vorba de acest articol in care, in 2011, incercam sa aducem noutatile, evenimentele si sa prezentam oamenii din lumea vinului.

De ce este important sa avem un astfel de „loc de intalnire”? In primul rand, daca cititi aceste randuri, se presupune ca sunteti implicat in industria ospitalitatii, in restauratie. (Nu spunem ca nu ne bucuram de orice „curiozitate” venita din orice alt domeniu). Daca incadrarea de mai sus este corecta, socotim ca vinul poate (si trebuie) sa va aduca profit! Este de la sine inteles ca - in acest caz - informatia proaspata, corecta, evaluarile oneste, rezultatele pietei sau chiar anticiparile bazate pe stiinta, sunt piese absolut necesare mecanismului pe care dumneavoastra doriti sa-l puneti in miscare (cu abilitate, inaintea concurentei, ar fi de dorit…).

Un alt argument al necesitatii unei pagini de specialitate este dat chiar de evolutia economica, de contextul general al relatiei dintre om si ban.
Acum cativa ani era la putere „asta merge, asta facem si noi”. Decorul si scenariul (mai ales) s-au schimbat, au aparut si actori noi, iar factorul cheie este diferentierea ofertei/ serviciului. Incetul cu incetul, un meniu mai special, o abordare mai curajoasa, o lista de vinuri serioasa, cladita pe o structura trainica, transforma unele localuri in centre de interes, de succes, iar absenta rigorii profesionale, a lipsei de apetit pentru „altceva” sa duca locatii - alta data celebre si infloritoare - la nivelul de jos al afacerii sau chiar sa traga peste ele lespedea grea a falimentului.

E o trecere in revista usor redundanta a argumentelor „pro” dar, cu toate acestea, in toti anii in care am scris despre acest subiect, am vazut atatea greseli produse din nestiinta, incat nu mi se pare niciodata obositor sa atrag atentia ca restauratia de nivel inalt nu se poate face dupa reviste cu poze multe si scris mare si putin ci, dupa surse certificate, unde apare si un soi de „pisalogeala”; adica, discursul didactic.

Pentru inceputul de an, va propun sa ne indreptam atentia catre operatorii mai nou intrati pe piata. Chiar daca dimensiunile afacerii, ale plantatiei sau ale cramei nu sunt comparabile, intrarea de data relativ recenta in constiinta publicului, este un element comun. Comuna este si directia lor catre calitate, optiune obligatorie pentru a intra in sfera noastra de interes, respectiv in teritoriul de lucru al profesionistilor horeca.Cand vorbim de crame si plantatii noi trebuie sa evidentiem mai multe lucruri. Unul, foarte important, ar fi daca actuala entitate valorifica pamantul, vii sau nume vechi sau daca este o lucrare pornita de la zero.
Altul ar fi, ce s-a facut in trecut (departat sau apropiat) si care este semnul lasat in mentalul colectiv.

Este justificata increderea acordata a priori pentru gloria de odinioara („eroi au fost, eroi sunt inca”) chiar daca astazi performantele nu se arata sau in balanta, pot fi judecate negativ niste vinuri de azi pentru greselile, ezitarile, derapajele de ieri? Exemplele vinarilor despre care amintim in urmatoarele randuri, sunt unele care ating cam toate situatiile de mai sus: Crama Garboiu (Livia), Casa Panciu (Natura), Cramele Odobesti (Senator), Winero (Enira/Alira), Corcova si Samburesti.

Unele sunt investitii - dupa cum spuneam - de la zero. Altele isi desfasoara activitatea in locuri cu traditie, dar care au avut o „pauza” istorica. Altele sunt extensii ale unor afaceri de succes in alte domenii sau chiar in alte zone geografice, altele recupereaza cu greu handicapul de imagine creat in urma cu 10 ani, sa spunem, iar altele nu au ajuns inca la renumele si la nivelul de asteptare fixat de acest renume. Vestea buna este ca, macar in cazul celor enuntate, 2009 a fost un an al reusitelor.

Vinurile Casa Panciu (si, respectiv, Sagio) sunt la mare distanta fata de emisia anului precedent, definind un nou tip de oferta (absolut necesara!) in care pretul echilibrat poate sa „tina” vinuri placute, pline de viata si foarte baubile, cu albe pline de farmec si rose-uri surprinzatoare (Babeasca rose, vine vara!) Crama Garboiu (Livia) - care a punctat excelent pentru Sarba si propune si primele editii de vinuri rosii. Varful de gama de la Cramele Odobesti Varius, cu vinuri care valorifica superior bazinul viticol al Vrancei, dupa ce fusese lansata cu succes Babeasca Gri. O alta bucurie este aparitia eleganta si plina de autenticitate a celor de la Corcova. Oltenia devine, indubitabil, o forta „oeno”. Promisiunea cea mai spectaculoasa si misiunea cea mai grea - sunt axele muncii celor de la Samburesti.

Avand de valorificat si vinuri comune ale anilor trecuti si un Cabernet 2002 (Chateau Valvis), cei de aici au reusit sa scoata en primeur vinurile rosii 2009 si albe 2010, care sunt deja semnul ca eforturile facute aici, incep sa aiba rezultate. Poate cea mai surprinzatoare aparitie este Alira, Alira de la Alimanu - iti vine sa spui, desi, pana mai ieri, putina lume auzise despre acest taram.

Proprietari cosmopoliti, vinificator de talie mondiala si executivi foarte aplicati au facut ca dupa succesul Enira (produs in Bulgaria), buna primire facuta Alirei sa para fireasca. Testul relevant pentru toti acesti vinari, se da, totusi, in timp. E nevoie de o maturizare a plantatiei, de o imprietenire cu pamantul, de acomodarea omului, tehnologului cu masina (de la echipamentul din camp pana la crama sau instalatia de imbuteliere). Peste toate intervine si natura, cu darurile sau cu capriciile ei si, iata ce epopee…

Pentru a simplifica viata profesionala a celor implicati in horeca, oameni pentru care indatoririle curente sunt si ele obligatorii, punem toate informatiile despre nuantele, variatiile de calitate, nivelurile de pret, aprecieri ale juriilor de specialitate, intr-un singur loc: articolul „VINARIUM”.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru