“Restul lumii”… e mare!

Ne-am obisnuit in a categorisi tarile producatoare de vin in „Lumea Veche”, „Lumea Noua” si „Restul lumii”. In aceasta ultima categorie stau ascunse vinuri valoroase. Si nu putine.

In general, incadrarile standard nu cuprind nuante, exceptii. Ba, indraznesc sa spun, nedreptatesc prin linia rigida elementele care nu se inscriu in sablon. Din punct de vedere profesional, cel care lucreaza cu vinurile, degustator, somelier, achizitor, trebuie sa depaseasca faza de „alb-negru”. La vin, s-a dovedit, notorietatea nu este neaparat o masura a calitatii. Asadar, a nu sti ca exista vinuri foarte bune in Croatia, Slovenia, Grecia, Cipru, Luxemburg, Macedonia, Serbia, Munte Negru, Georgia, Canada, Uruguay sau Algeria, Tunisia, Maroc, Israel, Liban sau ca se produc vinuri macar oneste, in Turcia, China, India, Japonia, Peru, Brazilia, Mexic, Ucraina, a nu sti despre ele, repet, poate fi o nota foarte proasta in fata unui client avizat. Si cine poate fi acesta? Un vizitator din una din aceste tari.

E posibil, azi, sa ai un client din China sau din Turcia? Bineinteles ca da. A-i spune ca tara sa nu produce vin, (si sa recunoastem ca gafam cu usurinta) poate sa-l indeparteze definitiv de restaurantul sau de serviciul nostru.
Alt profil de client: cetateanul roman, umblat, informat. Zeci de mii de romani isi petrec concediul in Grecia, Croatia, Tunisia, etc. Acolo s-au intalnit cu vinurile locale. Multi chiar le-au indragit. Multi le pot cauta si acasa. Ca nu  le avem in selectia noastra poate fi un lucru de inteles, mai ales economic, dar sa nu sustinem niciodata ca ele nu sunt in meniu pentru ca sunt „proaste”. Si nu e vorba doar de politete, ci de un mare neadevar. Dar, sa facem un mic „voiaj” prin lumea viticola mai putin stiuta si sa evaluam cat si ce stim despre acest subiect.
Cehia? Slovacia? Da, fara sa “atace” in exterior, cele doua state, alta data unite, reusesc sa-si satisfaca si orgoliul dar si o clientela interna. Datorita situarii la 48-50 grade latitudine nordica, viticultura este o indeletnicire dificila. Totusi, spumantele de Boemia sunt apreciate si exista vinuri bune in Moravia. Sunt ani cand participarile Cehiei la concursurile internationale sunt mai consistente decat ale Romaniei.

Slovacia are cinci regiuni viticole, dar una este de urmarit cu atentie: Tokajská. De ce? Pentru ca aici este singurul loc din afara Ungariei unde se mai poate produce Tokaji. Chiar daca nu exista, deocamdata, o constanta a calitatii, vinurile de aici se produc in maniera traditionala si au, bineinteles, un pret mai mic fata de vinurile Tokaji maghiare.

Croatia si Slovenia

Croatia este o tara spectaculoasa in sine. De aceea si vinurile sunt foarte variate. Doua zone viticole cuprind partea continentala (Kontinentalna) si cea de coasta si insulele (Primorska). In Croatia se gaseste si soiul ruda care e cunoscut in Italia ca Primitivo si in SUA ca Zinfandel, respectiv Krljenak (cu parinte Plavac Mali). Am degustat vinuri croate tinere si fermecatoare, dar si vinuri rosii, clasice, asezate. Ne intalnim aici cu Grasevina, Teran si Frankovka. In Slovenia, vinurile reprezentative sunt cele albe, puternic aromate, condimentate.

Eeei, Grecia… O tara cu 33 de denumiri de origine, cu climat variat si specificitati locale. Zonele viticole grecesti tin de insule sau de continent. Cine crede ca vinul reprezentativ este Retsina, greseste si face o nedreptate vinurilor din Tracia, Macedonia, Epir, Tesolia, din partea Centrala si Attica, Pelopones, din Insulele Ciclade, Rodos, Cefalonia si Insulele Ionice, Limos, Samos, insule din Egee, Creta. Fratii lor din Cipru, o tara viticola fara filoxera, au o traditie a producerii vinului de 3.500 de ani inainte de Hristos. Aici se gaseste faimosul Commandaria, vin oxidativ, cunoscut ca unul din cele mai vechi vinuri cu „titlu”. Doua soiuri domina viticultura cipriota: Mavro (rosu) si Xynisteri (alb). Mai nou, un soi alb, Maratheftiko, da vinuri din ce in ce mai bune.

Luxembourg. Se fac vinuri aici? Da, excelente! Sa nu uitam ca acest stat minuscul a fost timp de multi ani furnizorul de materie prima pentru spumantele germane. Azi, datorita pozitionarii geografice favorizante (si pentru vie si pentru comert), Luxembourg-ul obtine unele dintre cele mai bune cremant, spumant cu fermantare traditionala in sticle. Muller Thurgau sau Rivaner, asa cum este cunoscut pe plan local, da vinuri picante, vii. Riesling-urile de aici sunt la nivelul celor mai bune Riesling-uri din Germania. Gewurztraminer se afla, de asemenea, „acasa” aici. Un alt soi local, foarte popular, este Elbling.

Tara cu o suprafata viticola, deocamdata, egala cu a Romaniei, China incurajeaza consumul de vin si are o politica destul de coerenta pentru acest sector. Dat fiind si numarul mare de restaurante chinezesti de la noi (si nu numai), exista posibilitatea ca profesionisti romani din horeca sa lucreze in astfel de locatii si, ca atare, sa trebuiasca sa inteleaga vinurile chinezesti. Ei bine, e de stiut, plantatiile sunt moderne, se bazeaza pe soiuri europene, cramele sunt dotate cu tehnologii de ultima ora.

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Franc, Sangiovese, Shiraz, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer, Muscat, Riesling, vi se par „exotice”? Daca nu, de ce am considera asa vinurile din Israel? Si de aceasta data, lipsa de cunoastere ar putea fi amendata. Vinurile israeliene, produse in Galileea, Samaria, Samson sau in Podisul Iudeii sunt vinuri moderne, cu amprenta terroir-ului si foarte bine adaptate segmentelor de piata carora li se adreseaza. Vinurile din inaltimile Golan sunt fermecatoare si fac voga pe plan interntional.

Sigur ca nu am retine usor Bogazkere si Okuzgozu, dar va trebui sa notam Turcia ca pe o tara care vine din urma in ceea ce priveste productia de vin. Romanii s-au obisnuit cu ele, sa nu uitam ca in tara noastra exista si o piata etnica. Asadar, n-ar fi exclus sa ne intalnim in munca noastra cu vinuri din regiunile Anatoliene sau de pe cealalta coasta a Marii Negre. Dar, la urma urmei, o spun deschis, de asta e placut sa lucrezi cu vinul. Ceea ce nu cuprinzi in informatia livrata in marea de stiri si ziare, poti intelege intr-o picatura de vin. O alta… picatura, numarul viitor.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru