De ce? De ce? De ce?

Ne cautam specialisti in imagine. Majoritatea dintre acestia incearca sa confectioneze o imagine care ,,sa dea bine” la public, raspunzand obsesiv la intrebarea ,,CUM”. Cum trebuie sa arate reclama? Cum se imbraca angajatii? Cum ne adresam in comunicarea publica? Cu ,,tu” sau cu ,,dumneavoastra”? Aceasta abordare, prezenta in procente ingrijoratoare in horeca din Romania, este una total gresita. De cele mai multe ori, se crede ca ,,imaginea” poate lua locul consistentei, a realitatii de facto.

Evident ca, un lucru bine facut, e aproape inutil, daca nu e cunoscut, transmis corect publicului. Pe de alta parte, prapastia dintre forme efeme­re de comunicare, chiar „in trend”, chiar la moda, si o realitate, nu neaparat „cruda” ci, pur si simplu, din zone firesti ale vietii, este un rau mare, pe care il putem face celor din jur, si noua insine.
Si asta se poate intampla, in primul rand datorita unui inventar defectuos al intrebari­lor la care trebuie sa raspunda mesajul nostru.
Asa cum aminteam, cel mai des, se face la intrebarea „CUM”, in vreme ce intrebari esentiale sunt lasate deoparte: CE? DE CE? CINE? DE UNDE? INCOTRO?
Raspunsurile oneste la aceste intrebari sunt elementele care vor constitui imagi­nea clara pentru afacerea noastra. CUM? - apare in plan second, doar ca modalitate de rezolvare a unor scopuri clare, sau doar pentru alegerea instrumentarului de lucru.
Mai e ceva. Recomand cu fermitate folosi­rea DE CE-ului si pentru a gasi actiunile cele mai potrivite business-ului nostru, baza pe care se construieste activitatea, activita­te care, ulterior, va fi comunicata publicului.
Asadar, iata jaloanele activitatii noastre, la care, prin aplicarea unor raspunsuri su­per­ficiale, putem avea denaturari serioa­se in intocmirea programului de lucru.

De ce bibliografie de specialitate? Reviste, anuare, ghiduri. Fiecare se specializeaza pe domeniul lui, iar informatia specifica este selectata in raport cu timpul alocat si cu nivelul de specializare. Este normal ca un scriitor de vin sa aiba acces mai rapid la noutati, sa fie mai atent la nuante. Avanta­jul accesului la informatie este cel mai des invocat de restaurantele de succes din lume. Credeti ca la noi ar putea sta diferit lucrurile, cu atat mai mult cu cat, informatia de baza chiar e una care circula greu?

De ce consiliere autorizata la intoc­mi­rea listei de vin, a cartii de vin? Putem sa recu­noastem (sau nu), adevarul e ace­lasi. Ca si consumatori suntem si noi parte dintr-un procentaj oarecare al pietei. Patron, manager de restaurant, daca nu suntem intamplator si somelier, degustator, sau orice alt tip de profesio­nist in piata vinului, trebuie sa ac­cep­tam ca gustul nostru nu poate sa se suprapuna total peste ceea ce impune un strandard inalt. Nu trebuie sa fie cu su­pa­rare. Cunosc discursul a sute de sefi, pa­troni, directori, care contrazic ceea ce sustin eu, orgoliul fiind cel care dicteaza luarea deciziei si, trebuie sa o spun, o des­consi­derare in bloc a consumatorilor. Ceva de genul „Ce, stiu ei mai bine ca mine?!“ Re­nun­tarea la aceasta pozitie este deja startul pe un drum bun. Impartialitatea unui specialist.

De ce prezenta, ca vizitator, la GoodWine? GoodWine, sau alte targuri de vin (VinVest de exem­plu), din cele specializate, organizate inclusiv de ambasade sau misiuni comerciale.
Posibilitatea de a fi fata in fata cu producatorul, cu oenologul acestuia, in procesul de intelegere al unui vin.
Ultimele aparitii, planuri de viitor si, nu in ultimul rand, legarea unor parteneriate, a unor legaturi di­rec­te. Afacerile cu vin se fac mult mai bine printr-o relatie personalizata. in acelasi timp, producatorii, managerii, pot lua contact cu problemele dumnea­voastra reale.

De ce sa urmezi cursuri de perfectionare? As putea incepe prin a sustine ca e obligatoriu sa o faci si, mai mult, sa trimiti si angajatii sa le parcurga. Spre deo­sebire de alti confrati in pedagogie, scris si teorie, eu am trait in „real world“ 20 de ani. Stiu ce inseamna sa scolesti oameni care pleaca, stiu ce in­seamna cheltuieli care nu se acopera imediat, stiu ce in­seam­na prioritati si ce apetit ai pentru „scoala”, cu „protectia consumatorului” sau cu „garda“ la usa…
Pe de alta parte, nivelul de cunostinte pe care le are consumatorul astazi, cresterea nivelului de asteptare al acestuia, concurenta din ce in ce mai acerba, compararea cu serviciile din strainatate, impune, fara echivoc, existenta in colectiv a unor persoane instruite, avand informatia la zi. De ce sa nu incepem cu noi insine? Prin extensie, delegarea „omului de incredere”, este, in principiu, o varianta destul de buna.
Cursurile informeaza, ordoneaza, proiecteaza, certifica.

De ce sa faci vizite producatorilor in crame? Cred ca cel mai penibil lucru este sa vorbesti despre un lucru pe care nu il cunosti. Macar o data, in scoa­la, fiecare a trecut prin aceasta experienta. Daca nu personal, macar a asistat la inrosirea pana in var­ful urechilor a colegului de banca. Vorbim de afa­cere, acum. Suntem seniori, dorim sa fim credibili. Cum sa sustii ca vinul este bun, mai ales in fata vreunei suspiciuni sau a unui scepticism declarat, de tipul „ tot vinul care nu e de la tara, de la ai mei, e facut din pastile”, cum sa sustii revolutia vinicola a ultimului deceniu, cand, fara putere de scuze, tu nu ai vazut plantatiile noi (trasate cu laser sau GPS), cand nu stii exact etapele de obtinere a vinului de calitate, cu ajutorul caror echipamente, utilaje, tehnologie de ultima ora?
Mai nou, cramele isi deschid portile si pentru turisti, dar, fiti convinsi, cu atat mai bucurosi sunt de vizitele profesionistilor, a celor care ii „introduc” in relatia cu consumatorul final.

De ce sa urmaresti rezultatele Concursului Inter­na­tional de Vin Bucuresti? IWCB 2013, concursurile vinul.ro, sau concursurile nationale, concursurile mari din lume…
Lucrul cel mai important: argument suplimentar la vanzare. Toti ne dorim sa vindem mai bine. Ne dorim sa avem clienti care sa fie multumiti, incre­din­tati ca banii pe care i-au cheltuit au adus in schimb un produs de valoare, daca se poate si certificat de catre specialisti.
IWCB 2013, de pilda, pe langa faptul ca este im­por­tant prin autorizarea de catre cel mai mare si repre­zen­tativ for mondial OIV (Organizatia Interna­tionala a Viei si Vinului), se supune unor rigori in organizare, care determina doar producatorii seriosi sa continue participarea editie de editie. Confruntarea cu vinuri de peste tot din lume, juriul cu reprezen­tanti stra­ini, cea mai mare parte dintre ei cu o expe­rienta fan­tastica in spate, face ca premiile obtinute sa devina adevarate recomandari chiar in piata internationala.
Astfel, un restaurant, isi poate orienta achizitiile catre vinuri sigure, cu sanse reale la vanzare, din toate palierele de pret.
Va urez spor la treaba.

Lasa un mesaj








© 2006-2008 Catalin Paduraru