Catalin Paduraru

Traditional romanesc

O simplã accesare a ofertei din agroturism îţi poate da mãsura drumului gresit pe care am luat-o ca ţarã, ca naţiune.Nu se poate sã ne plângem cã produsul agricol, „nu are valorificare”, înţelegând prin asta şi cel de origine animalã sau viti-pomicolã, atât timp cât in anul 2012 oferta de mâncare din pensiuni este mult mai apropiatã de anii de crizã 80 ai socialismului.

În oraş, deci acolo unde nu ai prea multe opţiuni în afara supermarketului, a ,,alimentaţiei publice”, deci chiar şi în oraş, puiul de alimentarã şi cartofii prãjiţi nu sunt binevãzuţi. Lumea cumpãrã şi mãnâncã pentru cã, repet, de cele mai multe ori n-are de ales. Dar sã se întâmple asta în mijlocul naturii, în locaţii înconjurate de gospodãrii de toate mãrimile, mi se pare groaznic.

OK, e mai simplu la aprovizionare, poate chiar mai ,,sigur”, documentele de livrare/cumpãrare sunt agreate de ,,organe”, responsabilitatea unor neajunsuri calitative este transferatã furnizorului, ş.a.m.d.

Bine, aşa pot sta lucrurile acum, dar atâta vreme cât nu recunoaştem cã e o situaţie aberantã, una care distruge pe termen lung satul, una care ne face noua rãu, n-o sã putem schimba nimic.

De ce scriu aceste rânduri, dedicate de redacţie, in principiu vinurilor?! Pentru cã derapajul de la ceea ce putea fi o sansa de renastere economicã la renaştere economicã, este accentuat şi de o ofertã similar prost construita la vinuri.

O logica clarã ar spune cã, într-o pensiune, primele produse care ar trebui promovate ar fi cele din zona respectivã, inclusiv vinul. Asta presupune identitate localã, diferenţierea faţã de global, industrial, protejarea, dacã vreţi, a mediului, prin diminuarea trasporturilor inutileale unor mãrfuri de la sute, mii de kilometri distanţã.

În acest fel, chiar şi producãtorii mai mici -inclusiv de vin- ar putea câştiga un loc în preferinţele turiştilor aflaţi în cãutare de autentic.

Unul dintre sloganurile care îmi vine în minte atunci când aud ,,Salvaţi Roşia Montanã”( fãrã sã minimalizez sciziunea în opinii pe acest subiect) ar fi: ,,Salvaţi Roşia Româneascã!”. Adicã produsul agricol cu gust, unul sa poata aduce plus valoare, unul care sã branduiascã ţara.

Dar, pânã ne-or veni gândurile bune, rãmanem la pui de alimentarã şi cartofi prajiţi. A! Şi sã nu uit : bere la PET! Tradiţional românesc, nu?!

Despre IWCB 2012

Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2012 sau, pe numele cunoscut şi de români şi de străini, International Wine Contest Bucharest 2012. Cel mai important concurs de vinuri din România.

Misiunea acestei competiţii este aceea de a identifica, ierarhiza şi promova vinurile de valoare.
Se poate spune că ataşarea însemnelor concursului oricărui vin câştigător aduce beneficii de imagine imense dar, mai ales, spor la vânzare.
În balanţă, cine nu este vizibil în acest Concurs, este ca omul care nu zâmbeşte sau nu bea vin:…ascunde ceva.
Spre deosebire de alţi ani, chiar dacă International Wine Contest Bucharest rămâne în continuare sub limita bugetului normal, în 2012 s-au făcut eforturi deosebite pentru ca desfăşurarea Concursului să se facă în bune condiţii.
Pentru toţi cei care au sprijinit acest demers curajos se cuvine, mai întâi de toate, să aduc mulţumiri.
Tot ceea ce am intenţionat, ceea ce s-a întamplat, şi tot ceea ce urmează, a luat şi ia forma unor mesaje care, prin intermediul partenerilor media, ajung în piaţă.
Revista MILLESIME, bucatarescu.ro, afterhours.ro, HRBexpert, vinul.ro, Good Food, ForbesLife, Food&Bar Magazine, Vyp Stile.ro, Revista Fermierului, Centrul de presă.ro – au fost principalele medii prin care am comunicat cu publicul. Sigur, nu putem omite longevitatea cu care TVR2 a preluat siglele ADAR şi ale Concursului, încă de pe la începutul anului, prezenţa Monney Channel sau importanta colaborare cu Global Wine and Spirits.
Inedită şi valoroasă a fost afişarea de către COCOR timp de 3 luni a imaginii Concursului pe mediafaţada din centrul Bucurestiului. Cel mai aproape de organizatori au stat (cred ca uneori şi întrebându-se ,,de ce”?), creativii de la VIOLET, realizatorii de ,,imposibil” de la Master Graphic Media sau cei cu care ne-am ,,construit” pe net, E-studio (tot ei sunt şi posesorii unei noi ,,jucării”, youstream.ro, adică ceea ce dă posibilitatea unui proprietar de cramă să transmită live on+line, spre clienţii săi.
Am mai avut sprijin direct de la Valdo Invest, sprijin, trebuie să recunoaştem, în regim de mecenat.
Probabil că nu ne-ar fi fost foarte simplu fără să primim condiţii speciale de la RAMADA PLAZA, sau fără să fim găzduiţi într-o înţelegere prietenoasă de către ROMEXPO.
Lista tuturor partenerilor poate fi văzută pe www.iwcb.ro

(se insereaza banner-ele cu PARTENERI si PARTENERI MEDIA)

Ideea este că in spatele siglelor au stat oameni. Colegii de la ONVPV, colegii de la ADAR, cei cu responsabilităţi mari sau cei cu sarcini exacte, au pus câte o bucăţică din ei la baza acestei noi instituţii.
Încetul cu încetul pare că se înţelege de ce are nevoie România de un concurs puternic.
Sigur, mai există nelămuriţi, tendinţe centrifuge…
Recent, am văzut că se doreşte crearea unui concurs pentru soiurile româneşti. Îmbucurător că există preocupare şi pentru conservarea acestor soiuri. Totuşi, mare parte dintre ele s-au afirmat în Concursul de la Bucureşti. Poate că orice buget alocat unei alte manifestări, cheltuit în popularizarea unor rezultate deosebite ale vinurilor din soiuri româneşti într-o confruntare dură cu soiuri de circulaţie mondială, cu branduri puternice, supuse judecăţii unor profesionişti de calibru ar fi mult mai benefică.
Susţinerea acelui stagiu pentru degustători străini, care ar putea fi dublat cu o vizită a unui grup de jurnalişti din străinătate – în vederea cunoaşterii soiurilor autohtone, ar fi o mişcare mai eficientă şi cu siguranţă coerentă. Soiuri româneşti ca şi Grasă de Cotnari, Tamâioasă Românească, Fetească Albă, Fetească Regală, Plăvaie, Şarba. Fetească Neagră, au cucerit medalii de aur alături de Carmenere, Shiraz, Cortese, Garnacha, TourigaNacional, Malbec, etc.
Dacă ne uităm şi la producătorii care au lucrat cu aceste soiuri, ţările din care provin, mărcile sub care se vând, ne dăm seama de potenţialul de valoare al soiurilor româneşti şi de lipsa de imagine pe pieţele externe în egala măsură cu cvasianonimatul sau proasta identificare de pe propria piaţă.
Avem mai jos căteva coordonate după încheierea IWCB 2012:

• Au participat 50 producatori romani si 48 producatori straini care au trimis probele direct sau prin intermediul celor 12 importatori din Romania prezenti in Concurs;
• Vinuri din 15 tari: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Italia, Franta, Grecia, Moldova, Noua Zeelanda, Portugalia, Romania, Spania, USA;
• Au intrat in Concurs 454 probe (456 inscrise, 2 nu au ajuns in timp regulamentar), iar distinctiile s-au acordat pe 4 clase de produse:
1. Vinuri linistite
2. Vinuri linistite de Colectie
3. Vinuri efervescente
4. Distilate
• Din 454 de probe, 150 de probe au provenit din strainatate, ceea ce reprezinta 33% din totalul probelor;
• S-au acordat 138 de medalii:
- 1 Marea Medalie de Aur - 92.33 puncte, un vin din Romania: Chardonnay 1975 – Statiunea Murfatlar
- 105 Medalii de Aur (punctaje cuprinse intre 91.67 – 85 puncte)
- 32 Medalii de Argint (punctaje cuprinse intre 84,67 – 84,33 puncte)
• Din 138 de medalii, Romania a obtinut 85 ( 1 Marea Medalie de Aur, 66 Medalii de Aur, 18 Medalii de Argint);
• De evidentiat prezenta vinurilor cu punctaj mai mare de 82 puncte, deci „de medalie”, care nu au urcat pe podium datorita procentului impus prin Regulamentul OIV, conform caruia pot fi doar 30% probe medaliate din totalul probelor intrate in Concurs.
• Astfel:
- 9 vinuri au avut punctaj de Medalie de Aur (87- 85 puncte), ele facand parte din categoria Vinurilor de Colectie
- 116 vinuri linistite au avut punctaj de Medalie de Argint (84 - 82 puncte)
Cu alte cuvinte, am avut un numar foarte mare de vinuri valoroase prezente in competitie.
• Cel mai mare punctaj obtinut a fost 92,33, iar cel mai mic a fost 68 puncte;
• Doar 42% din total probe participante au avut sub 82 puncte;
 La categoriile Vinuri linistite si Vinuri linistite de Colectie au participat 431 de probe, obtinand 130 de Medalii (1 Marea Medalie de Aur, 102 Medalii de Aur si 27 Medalii de Argint)
Pe aceste 2 categorii, distinctiile s-au repartizat astfel:
- Vinuri albe: 1 Marea Medalie de Aur, 37 Medalii de Aur, 14 Medalii de Argint;
- Vinuri rose: 3 Medalii de Aur, 5 Medalii de Argint;
- Vinuri rosii: 42 Medalii de Aur, 8 Medalii de Argint.

Deasemenea, pentru premii, vă rog sa încercaţi scanarea imaginii de mai jos, cu telefonul mobil sau ipad. Acest tip de comunicare, de pe un spaţiu real – destul de mic, cu o expandare în virtual, practic nelimitată, este una a viitorului- viitor de succes aşa cum se întrevede şi pentru IWCB.

INTERNATIONAL WINE CONTEST BUCHAREST 2012

Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti a fost un succes.

Practic, relansarea de două ediţii a Concursului în formula OIV, ONVPV, ADAR, a însemnat o creştere de 150 % a numărului de probe participante.

Dincolo de cuvintele de laudă, de statistici sau de aspectele tehnice, se cuvine să ne uităm şi către punctele nevralgice.

Primul dintre ele este subfinanţarea şi lipsa de colaborare între diferite instituţii ale statului pentru a potenţa acest concurs.

Lipsa mijloacelor statului de a notoriza pe plan extern competiţia, şi prin aceasta, poziţia ţării noastre ca jucător (şi judecător) în piaţa vinului.

Apoi, un lucru pe care îl vom remedia şi prin eforturi personale, dar care iarăşi, ar fi intrat în sarcina oricărui departament de promovare al oricărui dintre Ministerele Agriculturii, Turismului sau Culturii: organizarea unor stagii de pregătire pentru degustatorii străini, având ca subiect soiurile romaneşti.

Chiar şi asa, vinurile românesti, soiurile şi cupajele autohtone au luat medalii într-o confruntare puternică, cu vinuri de circulaţie internaţională.

La Aur, de pildă, găsim Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Şarba, Plăvaie, Galbenă de Odobeşti, Frâncuşa (în cupaj cu Fetească Alba şi Tamâioasă Românească), Fetească Neagră. Repet, bătălia s-a purtat cu mai titratele Shiraz, Torrontes, Cortese, Riesling de Rhin, Malbec, Carmenere, etc.

Un alt punct slab consider că este neatragerea producătorilor foarte mici de vinuri din zona de Vest, Nord–Vest a ţării.

Captivi concursurilor din ţara vecină, ancoraţi în obiceiuri şi tipare care riscă să nu se mai potrivească gusturilor pieţei, aceşti producători rămân într-o zonă a ,,rezervaţiei”. Totuşi, pentru buna informare, promit să mă documentez mai mult pe aceasta temă şi să remediem absenţa acestora din Concurs. Numai şi pentru simplul motiv că, în următorii trei ani, pentru piaţa românească măcar, cine va fi în International Wine Contest Bucharest va fi şi cel care va vinde mai bine.

• Au participat 50 producători români şi 48 producători străini care au trimis probe direct sau prin intermediul celor 12 importatori prezenţi în Concurs
• Au fost înscrise vinuri din 15 ţări
• Au intrat in Concurs 454 probe, din care 150 provenite din străinătate
• S-au acordat 138 medalii (1 Marea Medalie de Aur, 105 Medalii de Aur, 32 Medalii de Argint)
• ROMÂNIA a obţinut 85 medalii (1 Marea Medalie de Aur, 66 Medalii de Aur, 18 Medalii de Argint)

International Wine Contest Bucharest 2012

Dacă aş avea un restaurant, fiţi siguri, aş avea o buna selecţie de vinuri. Între titluri, aş grupa, fară rezerve, vinurile premiate la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2012.

O spun abrubt. N-am vazut prea mulţi patroni de restaurante la evenimentele asociate Concursului. Nici ospătari. Somelieri, da. Din Bucureşti cam cei mai importanţi. Nu mă grăbesc sa trag concluzii, doar prezint o situaţie nefirească.

Cei care îşi doresc profitul şi care conduc restaurantele să nu fiţi prezenţi la Saloane, Expoziţii, Concursuri? Mă refer aici la proprietarii care, teoretic, sunt împlicaţi în activitatea executivă, nu la cei care au investiţii în Horeca pe lângă imobliliare, sau în cine ştie ce industrie profitabilă. Deci, cei care ar fi obligaţi să ştie cum sunt treburile, care sunt valorile, ce anume trebuie să ceară angajaţilor, de la ce să se şi aştepte de la piaţă, de la clienţi…

Cu mâhnire, repet : lipsa de profesionalism a conducătorilor de restaurante se vede, se simte, se gustă! Vorbesc de restaurantele cu identitate, independente, nu de cele de reţea. (Acolo, profesionalismul există, ba chiar mai mult, generează activităţi rentabile, dar, de obicei reci, supuse procedurilor, incapabile să se plieze pe dorinţele unui client normal…)

Aşadar, am lămurit ce se întâmpla cu şefii de restaurante. Hai să vedem ce fac cei care se plâng de condiţia lor, de oboseală, de lipsa banilor: ospătarii, cei care ar dori să-şi schimbe statutul, să ajungă chiar somelieri. N-am văzut nici reprezentanţi ai acestei categorii, deşi, intr-un mod foarte pragmatic dacă şi-ar fi pus problema, prezenţa intr-un loc cu o densitate a somelierilor atât de mare, ar fi fost obligatorie. Să-i vezi la lucru pe cei care au reuşit să urce în ierarhia posturilor Horeca, să-şi vânda munca pe bani mai buni, să te bucuri de apropierea lor, să le ,,furi” meseria, să obţii poate, o recomandare, o informaţie…

Oricum, trebuie sa întăresc şi eu impresia foarte buna pe care au făcut-o somelierii Concursului, juraţilor străini. Serviciu impecabil si elegant. Bravo, felicitările mele si mulţumiri!

Să ne întoarcem la Concurs, la rezultatele acestuia, în speranţa ca măcar cei care îsi doresc să înţeleagă fenomenul pot uza de aceste informaţii. Trebuie să admitem şi că ar putea fi colegi de-ai noştri care şi-au dorit sa ajungă la IWCB dar, pur şi simplu, nu au reuşit. Înainte de toate aş vrea şi să vă familiarizez cu îmsemnele Concursului şi să vă asigur că prezenţa lor pe sticlele de vin vă va uşura munca.

O categorie specială în cartea de vinuri, un colţ dedicat – o selecţie de vinuri premiate la IWCB 2012, Româneşti şi străine deopotrivă. Ba, ca sfătuitori pentru clienţi puteţi recomanda şi vinuri care au avut punctaj de premiere dar nu au obţinut medalia datorită algoritmului de calcul a Organizaţiei Internaţionale a Viei si Vinului, care limitează acordarea punctelor la 30% din totalul probelor.

Aşadar, un vin cu un punctaj de argint, dar vin excelent, poate fi recomandat chiar dacă nu a primit distincţia în sine. Daţi-mi voie să vă prezint datele care au definit concursul:

• Au participat 50 producatori romani si 48 producatori straini care au trimis probele direct sau prin intermediul celor 12 importatori din Romania prezenti in Concurs;
• Vinuri din 15 tari: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Italia, Franta, Grecia, Moldova, Noua Zeelanda, Portugalia, Romania, Spania, USA;
• Au intrat in Concurs 454 probe (456 inscrise, 2 nu au ajuns in timp regulamentar), iar distinctiile s-au acordat pe 4 clase de produse:
  1. Vinuri linistite
  2. Vinuri linistite de Colectie
  3. Vinuri efervescente
  4. Distilate

· Din 454 de probe, 150 de probe au provenit din strainatate, ceea ce reprezinta 33% din totalul probelor;

· S-au acordat 138 de medalii:

- 1 Marea Medalie de Aur - 92.33 puncte, un vin din Romania: Chardonnay 1975 – Statiunea Murfatlar

- 105 Medalii de Aur (punctaje cuprinse intre 91.67 – 85 puncte)

- 32 Medalii de Argint (punctaje cuprinse intre 84,67 – 84,33 puncte)

· Din 138 de medalii, Romania a obtinut 85 ( 1 Marea Medalie de Aur, 66 Medalii de Aur, 18 Medalii de Argint);

· De evidentiat prezenta vinurilor cu punctaj mai mare de 82 puncte, deci „de medalie”, care nu au urcat pe podium datorita procentului impus prin Regulamentul OIV, conform caruia pot fi doar 30% probe medaliate din totalul probelor intrate in Concurs. Astfel:

- 9 vinuri au avut punctaj de Medalie de Aur (87- 85 puncte), ele facand parte din categoria Vinurilor de Colectie

- 116 vinuri linistite au avut punctaj de Medalie de Argint (84 - 82 puncte)

Cu alte cuvinte, am avut un numar foarte mare de vinuri valoroase prezente in competitie.

· Cel mai mare punctaj obtinut a fost 92,33, iar cel mai mic a fost 68 puncte;

· Doar 42% din total probe participante au avut sub 82 puncte;

• La categoriile Vinuri linistite si Vinuri linistite de Colectie au participat 431 de probe, obtinand 130 de Medalii (1 Marea Medalie de Aur, 102 Medalii de Aur si 27 Medalii de Argint)

Pe aceste 2 categorii, distictiile s-au repartizat astfel:

- Vinuri albe: 1 Marea Medalie de Aur, 37 Medalii de Aur, 14 Medalii de Argint;

- Vinuri rose: 3 Medalii de Aur, 5 Medalii de Argint;

- Vinuri rosii: 42 Medalii de Aur, 8 Medalii de Argint.

Pentru accesul facil la lista premianţilor, scanaţi acest cod:

Despre cei cu punctaje mari, dar fără medalii, în numerele viitoare. Oricum, selecţia de vinuri în orice restaurant, ar trebui să se oprească fix după această categorie. Ne vedem la International Wine Contest Bucharest 2013!

VIN. La inceput de vara

Sfarsitul primaverii, inceputul verii – desi rece dpdv meteorologic, temperatura a fost inalta in lumea vinului.

Mondial du Vin Bruxelles, cu etapa 2012 Guimaraes, Portugalia. Romania a obtinut 3 Medalii de Aur si 10 medalii de Argint.

Pe plan international, in aceeasi perioada, in concursuri de sine-statatoare sau ale publicatiilor cu circulatie internationala, romanii au mai adaugat la palmares ceva distinctii: Vanju Mare (Cannes), Liliac (Decanter), Domeniile Samburesti (China!) au fost unii dintre medaliati.

Pentru lucrul de selectie la Cartea Vinurilor, iata si lista castigatorilor la Concurs Mondial du Vin Bruxelles 2012.

ARGINT:

1. Aurelia Visinescu - Anima Chardonnay 2011
2. Aurelia Visinescu - Karakter Chardonnay 2011
3. Petro Vaselo - Bendis Brut Rosé 2011
4. Budureasca - Chardonnay 2011
5. Jidvei Clasic - Feteasca Regala 2011
6. Premiat Jidvei - Sauvignon Blanc 2011
7. Sec de Murfatlar - Sauvignon Blanc 2011
8. Cramele Recas - Sole Chardonnay 2011
9. Cramele Recas - Sole Roze 2011
10. Cramele Halewood - Theia Chardonnay Limited Edition 2011

AUR:

1. Crama Girboiu - Livia Sauvignon Cotesti 2011
2. Vincon Vrancea - Ambrosio Muscat Ottonel 2011
3. Vincon Vrancea - Tamaioasa Romaneasca 1989

Si, pe cand rose-ul se tot iteste spre a fi bagat in seama, necajit de ploile sfarsitului de mai, s-au inchis inscrierile pentru cel mai mare concurs de vinuri din Romania, Int’l Wine Contest Bucharest 2012.

Din nou record de probe, din nou premiere in domeniu.

Incet-incet, Romania prinde putere in aceasta lume a vinului si acest lucru nu poate fi decat imbucurator.

Pentru cititorii constanti ai paginii, care cunosc ca autorul isi doreste doar binele „sectorului”, trebuie sa reamintesc ca, deplangeam acum cativa ani pentru ca nici nu se punea problema unui concurs care sa ajute ca ustensila de selectie pentru horecari si ca instrument de promovare pentru vinari.

Ei bine, tot asa cum s-a implinit acest concurs, tot asa, spun, au aparut trofeele pentru somelieri, competitiile in care acestia sunt implicati. Incet-incet, se va contura si noul concept de oenoturism care, practic, inchide (pentru o perioada) cercul –vita de vie, vin, vanzare, consumator, facand ca domeniul sa fie unul dinamic si profitabil.

Culmea e ca, desi profitul era receptat ca fiind rezultatul exclusiv al pagubirii altcuiva, in formula descrisa mai sus, toata lumea castiga. Viticultorii, vinificatorii, distribuitorii, cei din industria ospitalitatii si, bineinteles, iubitorii vinului.

Tot in aceasta primavara, am avut posibilitatea sa revad pentru a 5-a oara, Croatia maritima. Asta inseamna insulele. Am intrat in adancul Hvar-ului, am stat in Vis (!), plecand din minunatul Split catre Dubrovnik.

Peste tot vinurile etalate corect, la indemana, in restaurante sau in supermarket.

Cand spun „la indemana” inseamna si preturi decente. Desi multe din soiurile de aici sunt „rude” cu soiuri din Romania, stim destul de putine lucruri despre ele.

Sper ca, an de an, vinurile croate sa fie din ce in ce mai vizibile si pe piata noastra.

Ar fi in beneficiul tuturor, o piata concurentiala si, mai ales, populata in diversitate.

Dar, sa vedem, cate tari au participat la IWCB, si de ce. Africa de Sud, Argentina, Australia, Bulgaria, Chile, Franta, Grecia, Italia, Moldova, Noua Zeelanda, Portugalia, Spania, USA, si bineinteles, Romania.

Dupa cum se observa, tarile care cauta sau au gasit drumul catre inima consumatorilor din Romania, considera ca e bine sa concurezi intr-o competitie din zona.

Inexplicabila, mai ales daca tinem cont de ofensiva banci, petrol, inexplicabila repet, este lipsa austriecilor.

Nu inteleg de ce mai comunica in limba romana despre vinurile lor daca nu le trimit in concursurile de aici. Mai ales ca, anul trecut, un vin austriac a luat Marea Medalie de Aur…

Regretabila este si lipsa de apetit pentru piata romaneasca a celor din Ungaria, Georgia, Turcia, Israel, Liban…

Dar, nu stiu de ce sa asteptam de la straini sa inteleaga ce revolutie se petrece in piata noastra cand, la fel de regretabil, exista producatori romani care nu inteleg inca de ce este important sa treci, an de an, prin analiza unui concurs din Romania. Concurs care, desi se desfasoara la Bucuresti, are un juriu format din 10 straini (incluzand si reprezentantul Organizatiei Internationale a Viei si Vinului) si 15 romani, membri ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania)

Anul acesta, invitatii din strainatate au fost selectati dupa o grila mai pretentioasa: sa fie degustatori cu concursuri la activ, sa fie educatori in vin si sa fie jurnalisti de specialitate. Am mizat pe puterea lor de a transmite noua imagine a Romaniei viti-vinicole.

Incepand cu editia precedenta, serviciul in sala de concurs este asigurata de colegi somelieri.

Anul acesta, Sergiu Nedelea si Marian Timofti au recrutat o echipa de profesionisti.

Vom reveni cu rezultate si cu pareri ale membrilor juriului despre vinurile din Concurs, despre cum se vede Romania viticola, Romania turistica din afara tarii.

Pana atunci, pariati pe castigatorii Int’l Wine Contest Bucharest 2012!